*
Niciodată nu trebuie pierdut din vedere marele principiu al autosugestiei: Întotdeauna optimism, mereu optimism şi chiar când nu-l justifică împrejurările.
René de Brabois.
*
Sugestia, când se sprijină pe încredere, este o putere formidabilă.
Dr. A. L., Paris.
*
Pentru a avea şi pentru a inspira o neclintită încredere, trebuie să
poţi merge cu siguranţa unei totale sincerităţi; şi pentru a avea această siguranţă şi această sinceritate, trebuie să vezi, dincolo de interesul tău, binele altuia.
„La force en nousw, par Ch. Baudouin.
— 72 —
SFATURI CĂTRE DISCIPOLI ŞI PENTRU TOATĂ LUMEA (Adunate vorbă cu vorbă de dna Emile Léon).
Sfaturile ce sunt de urmat pentru a determina la bolnavi o autosugestie utilă, sunt scurte, dar îndestulătoare dacă sunt bine aplicate.
*
Să fii sigur de d-ta şi să o arăţi prin timbrul vocii: să fii foarte simplu în manierele d-tale şi în felul de exprimare, fiind totuşi foarte afirmativ şi cu aerul de a porunci bolnavului.
*
Sugestia mea generală spusă cu glas uniform, provoacă bolnavilor o uşoară somnolenţă, care ajută vorbirii mele să pătrundă mai uşor în inconştientul lor.
*
Să cauţi ca prin vorbele d-tale să provoci o totală încredere şi raporturi amicale cu bolnavul; astfel va aprecia experienţele pregătitoare şi îţi va da toată atenţia necesară. După ce vei fi născut în el o atitudine mintală prielnică şi o bună dispoziţie, şi după ce te va socoti prieten, vei reuşi cu uşurinţă.
*
Oricum va fi pacientul ce-ţi cade în mâini, trebuie să reuşeşti să-l vindeci măcar într-o oarecare măsură, şi să ai convingerea absolută
că vei reuşi.
*
Spuneţi că orice doreşti să împlineşti, eşti capabil să împlineşti, nu numai bine, dar în chip superior; cu condiţia bineînţeles, să fie ceva rezonabil.
*
Când pacientul îţi va arunca o privire rece sau nemulţumită, sau dacă vei simţi că nu-i eşti simpatic, să nu te nelinişteşti; nesiguranţa
— 73 —
ţi-ar micşora mijloacele de operator. Dimpotrivă, această atitudine a pacientului să-ţi dubleze resursele, să ţi le tripleze, şi să-ţi spui:
„Această persoană căreia nu-i sunt simpatic, se va simţi totuşi atrasă
către mine şi îi voi deveni simpatic”. Şi totodată vei rămâne indiferent oricărei manifestaţii duşmănoase.
*
Ştii că unii martiri au murit cu zâmbetul pe buze, fără să sufere, deşi erau omorâţi în cele mai îngrozitoare cazne. Privind cu ochii imaginaţiei coroana ce-i aştepta în cer, în loc să simtă torturile, simţeau dinainte fericirea de care credeau că vor avea parte după
moarte.
*
Iată o pildă de cum trebuie vorbit bolnavului: „Eu nici nu spun cuvinte de prisos, nici nu îngădui altuia să spună. D-ta eşti neurastenic: dar eu ştiu mai bine în ce-ţi stă răul. Suferi mult (neurastenicilor le face plăcere să le spui că suferă), însă o să te vindecăm”.
*
Puneţi în cap că trebuie să ajungi la cutare rezultat şi vei găsi drumul necesar, ba chiar fără să-l cauţi, ceea ce este, recunosc, ciudat în aparenţă. Dacă de pildă socoţi că ai avea datoria să aduci pe cineva la şedinţele d-tale, vei găsi – fii sigur – cuvintele hotărâtoare.
*
Cu cât practic mai mult, cu atât îmi dau mai bine seama că nu trebuie silită nici măcar atenţia. Încerc să imit natura observând-o.
Un precept este cu atât mai bun, cu cât este mai simplu şi mai scurt.
