"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 💫 💫 "Acțiunea Nicrom" de Elena Ionescu și Cornel Samoilă💫 💫

Add to favorite 💫 💫 "Acțiunea Nicrom" de Elena Ionescu și Cornel Samoilă💫 💫

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

În cabină, Alana s-a băgat sub duş, iar eu mi-am luat nişte foi de hârtie şi am început să reconstitui schema

unui generator pentru ecrane superdense. Trebuia să

concentrez radiaţia X, existentă în spaţiul cosmic, astfel încât, local, câmpul gravitaţional să fie atenuat. Problema era simplă doar în vorbe. Iar eu aveam de gând să o fac şi mai complicată, realizând un emiţător pe frecvenţa Centrului de Supraveghere Astronautică. Trebuia să fiu atent, deoarece Haupt şi Nack se pricepeau probabil la generatoare de semnal, din moment ce lucrau şi ei cu aşa ceva pe navă. În spatele ecranului superden; orice undă

radio se reflecta total, neputîndu-l străbate. Trebuia să

stabilesc configuraţia ecranului astfel încât un emiţător lăsat pe Nicrom, în momentul aterizării modulului, să

emită semnale cu indicativul Centrului. Am calculat, dura trei secunde. Încercând să determin şi puterea emiţătorului, m-am lovit de greutăţi. Nu ştiam exact poziţia staţiei de supraveghere şi nici zona în care urma să

ne oprim cu nava. Dacă ne situam diametral opus faţă de staţie, aveam nevoie de relee intermediare. Era absurd.

Varianta era însă posibilă şi probabilă deoarece Dinks şi ai lui nu doreau să fie văzuţi de pe staţie. Însemna că-şi modificaseră traseul şi se apropiau de ţintă în unchiul mort al supravegherii cosmice, păstrând mereu planeta între navă şi staţie. M-am oprit. Trebuia să verific în zilele ce urmau traiectoria exactă, ca să nu fac o greşeală şi să-mi risc pielea de pomană.

Alana tocmai ieşea din baie când mă hotărâsem să mai amân decizia privind emiţătorul.

— Facem un antrenament? a întrebat ea arătându-mi acceleratorul cu bărbia.

— Te aşteptam, i-am răspuns, făcându-i cu ochiul.

Ne-am instalat în vorbitorul nostru mişcător, aşteptând să atingem acceleraţia maximă.

— Ce zici de emisiunile astea curioase? am început eu discuţia, în baza faptului că investigaţiile le conduceam eu.

— Mă gândesc la ele de pe Pământ.

— Vin din cosmos sau sunt locale?

— Cum să fie locale?! Dacă era aşa, cei de la Centru depistau imediat postul de emisie.

Alana mă depăşea clar la capitolul logică. Dacă

continuăm aşa, îmi subminam singur poziţia de ,,şef'“. Am schimbat stilul:

— De ce m-ai chemat la antrenament?

— Ca să-ţi fac o propunere.

— Spune!

Alana a tăcut preţ de o clipă. Se concentra.

— Cunosc foarte bine plăcuţele albastre de pe combinezonul echipajului. Pe Sirius tratam cu ajutorul lor nevrozele. Cred că Dinks nu are un generator subliminal prea evoluat.

— Şi ce-i cu asta? Doar nu crezi c-o să ne lase să

punem mâna pe ele şi să-i anihilăm cu propria lor armă.

— Nu asta vreau să spun. Există o metodă de a anula protecţia exercitată de aceste plăcuţe.

Asta nu ştiam. Ar fi nemaipomenit dacă am putea să...

— Metoda, m-a întrerupt Alana, presupune însă

accesul la generator. Dacă tot vei colabora cu ei şi îţi vor da calculatorul pe mâna, încearcă să găseşti codul de acces la generator. După aceea vom mai vorbi.

Cabina a început să-şi încetinească mişcarea. Trebuia, era mai prudent, să tăcem. Am ieşit din cabină şi ne-am aşezat fiecare pe patul lui. Seara am luat masa în cameră

şi ne-am culcat devreme.

Dimineaţă, Alana s-a dus la bibliotecă, iar eu la cabina de comandă. Erau de faţă Dinks, Haupt şi Nack. Din cauza discuţiei purtate în accelerator cu Alana, am privit mai cu atenţie plăcuţele albastre de pe combinezoanele lor.

— Salut, Poe! spuse Dinks în numele tuturor, deşi nu eram convins că politeţea era un atribut al celor trei.

— Salut, Dinks!

Nack mi-a întins cele două casete furate de mine de la Centrul de Supraveghere Astronautică. Am avut o tresărire. Mi-am adus aminte de o întrebare pe care intenţionam să i-o pun lui Dinks:

— Ascultă, şefule! De mult vreau să te întreb: cum aţi reuşit să anulaţi controlul cu ionizare?

— Ce control? Unde?

Dinks făcea pe neştiutorul. Casetele erau însă proba materială indubitabilă că eu aveam frânele discuţiei în mână.

— Hai, nu te face că nu ştii nimic!

Dinks s-a uitat întrebător la Nack. Figura nedumerită a inteligenţei cenuşii numită Nack dădea un singur răspuns la întrebarea mea. Tipii ăştia habar nu aveau de controlul cu ionizare antifurt.

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com