Lily se întoarse către Gia.
— Ai vorbit? Pot doar să-mi imaginez ce a avut buni de zis despre asta.
265
- O VIAȚĂ SECRETĂ -
— Mi-a plăcut cu adevărat de ea și m-a liniștit. Amândouă aveți convingeri sănătoase despre unele lucruri. Gia se uită la râu. Îmi doresc să am și eu. Îmi doresc să nu fi văzut deja atât de mult război.
— Știu, șopti Lily.
Războiului nu-i păsa că un bărbat drag era iubit acasă. Nu alegea pe cine să ia.
Din cerul plumburiu începu să cadă o ploaie ușoară, iar Lily își închise ochii și trimise în sus a mia rugăciune.
Două zile mai târziu, Lily era în trenul spre Valentino’s și își ținea mâinile înmănușate pe cele două valize așezate de o parte și de cealaltă a ei. O îmbrățișase cu putere pe Josie, o ținuse bine și îi spusese cât de mult apreciază că locuise la ea în ultimele săptămâni, dar că venise vremea să meargă mai departe. Giorgio fusese repede de acord ca ea să locuiască în unul dintre apartamentele de la Valentino’s și, chiar dacă avea să-i fie dor de bunica ei, știa că așa era cel mai bine.
Trenul hurui spre nordul orașului. În mijlocul agitației de a locui singură pentru prima oară în viața ei se aflau gândurile chinuitoare la Tom.
„Oh, te rog. Adu-l cu bine înapoi.”
Își sprijini capul de geamul trenului. Cu un gol în stomac, știu că
asta era o călătorie cu sens unic și că nu avea să se întoarcă niciodată
să locuiască acasă.
În dimineața următoare, Lily ridică jaluzeaua din garsoniera pe care Vianne o pregătise pentru ea, la etajul al treilea, deasupra restaurantului. Lumina gri trecu prin fereastră, iar valizele ei erau așezate goale într-un colț, pe podea. Toate hainele erau deja puse în dulapul de mahon, iar lângă pat pusese câteva romane. La loc de cinste se afla o fotografie cu ramă din argint, a ei cu Josie, în care Josie stătea în fotoliul ei cireșiu, iar Lily stătea în spate, aplecându-se peste 266
- ELLA CAREY -
umărul bunicii, cu brațele înfășurate în jurul ei, în timp ce amândouă
zâmbeau către cameră. Erau două suflete pereche născute la o distanță de decenii.
Lily mângâie rama preț de o clipă, înainte de a-și lua ținuta de bucătar de pe scaunul pe care o pusese cu o noapte înainte și de a-și aduna în baie lucrurile pe care trebuia să le spele.
Făcu rapid un duș și stând pe pragul primei ei locuințe departe de casa copilăriei, în timp ce pe piele simțea încă senzația de bine dată
de apa caldă cu săpun, încăperea păru să plutească în jurul ei.
Lumina soarelui hibernal spărsese norii, iar sunetele New Yorkului trezit la viață se filtrară în apartamentul ei.
Intră cu pași mari în bucătăria restaurantului, salutându-l pe Julius care se afla deja la cuptorul pe care-l folosea la copt și scotea chifle fierbinți, proaspete, pentru acea zi. Lily își pregăti o cafea, acceptă o chiflă caldă și unt de la el și luă în biroul ei ziarul care fusese adus devreme pentru angajații de la bucătărie.
În dimineața aceea, o trimisese pe Martina la piață cu Giorgio, conștientă că trebuia să înceapă să-și susțină echipa loială, dacă voia să fie un lider eficient. Era hotărâtă să le dea ocazii noi de a prospera.
267
- O VIAȚĂ SECRETĂ -
CAPITOLUL 28
Lily răsfoi ziarul. În Rusia, armata sovietică avansa spre ridicarea asediului Leningradului. Planurile lui Stalin, Roosevelt și Churchill cu privire la o presiune simultană pusă asupra Germaniei erau implementate, laolaltă cu un acord privind înțelegerile postbelice.
Stalin nu-și dorea alte diversiuni mai adânc în est. Deși Churchill nu avea încredere în Stalin, Roosevelt voia să arate că nu se va opune Rusiei. Lily se încruntă.
Trase aer adânc în piept și citi mai departe despre Italia. Nimic nou: Aliații se concentrau pe eliberarea Romei de sub germani. Chiar dacă Mussolini fusese demis în septembrie, continua să fie șef al guvernului marionetă din nordul Italiei; în plus, germanii dețineau în continuare controlul asupra armatei italiene.
Sunetul sosirii lui Ellen și a lui Meg în bucătărie o distrase în mod binevenit. Lily împături ziarul și-l aduse cu ea. Aveau obrajii rozii, iar subsolul se învioră de râsul lui Ellen, în timp ce Meg își scotea mănușile. Julius făcu o glumă, iar Ellen îl strânse de braț.
Jimmy intră cu pași mari în bucătărie, desfăcându-și fularul, cu o expresie nerăbdătoare.
— Bună dimineața, Lily.
Dădu din cap în mod aprobator către Ellen și Meg.
— Noaptea trecută, noi trei am avut o conversație…
— Oh, da.
Ellen îi zâmbi afabilului poissonier, iar Jimmy îi făcu la rândul lui cu ochiul.
— Ia să aud.
Lily își puse farfuria curată pe suportul pentru vase de lângă
chiuvetă și-și îndreptă boneta.
