— Nathaniel, el e Tom Morelli. Tom, el e Nathaniel Carter.
Brusc, asemenea unui film repus în mișcare, cei doi bărbați dădură
mâna.
Lily bătu solul cu vârful piciorului.
— Bună, zise Nathaniel, în timp ce fața îi era traversată de confuzie.
Lily se luptă să se uite deasupra florilor.
— Tom lucrează cu mine la Valentino’s, reuși ea să spună.
Nathaniel este… un prieten de familie.
Strânse din buze. Nici unul dintre bărbați nu vorbi.
— Ei bine! spuse Lily cu o voce senină. O să merg chiar devreme la culcare. Cred că ar trebui să intru în casă acum.
Tom își trecu o mână peste păr.
100
- ELLA CAREY -
— Vrei să ne întâlnim aici înainte să luăm trenul la două și jumătate, Lily?
Ea continuă să se concentreze pe ce vedea în față.
— Sigur. Mulțumesc.
Tresări la propriile ei cuvinte clinice.
— Trenul? întrebă Nathaniel. E o idee bună?
Lily oftă.
— Oh, Nathaniel. Nu-ți face griji. Voi fi bine. Cu toată sinceritatea, având în vedere rațiile impuse la benzină, nu voi mai putea conduce multă vreme peste tot prin Manhattan. Nu ar fi corect. Tata va scoate mașina din serviciu și, oricum, e atât de devreme încât nimeni nu va fi în metrou în afară de noi.
Tom spuse cu hotărâre:
— Voi avea grijă de Lily.
Nathaniel strânse din ochi.
— Ei bine, la revedere.
După ce spuse asta, Tom se întoarse și plecă, iar pașii îi răsunară
în după-amiaza liniștită.
Lily trase cu ochiul la Nathaniel. Fu tăcută câteva clipe, rezistând nevoii de a strănuta din cauza mărețului buchet care-i stătea sub nas.
— Sunt din grădina noastră, spuse el. Mama le-a pregătit special pentru tine. Zicea că nu te simțeai bine.
Lily ezită.
— Oh, Nathaniel. Îmi pare rău. Mă simt mult mai bine.
— Așa pare. Se lăsă tăcere. Lucrează cu tine?
Lily se uită fix la parc.
— Da.
Și trebuia să țină minte că asta era tot.
— Draga mea?
Reveni la Nathaniel. „Te rog, nu-mi spune draga mea. Pur și simplu nu-mi spune așa.” Și felul în care Tom îi spusese cara… cei 101
- O VIAȚĂ SECRETĂ -
doi termeni de afecțiune însemnau același lucru, însă erau chiar opuși.
— Ți-am adus o fotografie. Sper că-ți vei aminti de mine cât voi fi plecat.
Îi împinse în mână o fotografie alb-negru.