Gia dădu aprobator din cap, ochii i se umplură de lacrimi.
— Grădina pe care o construim este o grădină a victoriei. Cred că, dacă rezistăm, asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Trebuie.
— Ai dreptate, șopti Lily. Trebuie să ne concentrăm pe victorie. Pe libertate și pe un viitor mai bun pentru noi toți.
Mai târziu, înapoi în Gramercy Park, întunericul impus al obscurității păru să învăluie strada. Parcul privat era nemișcat și liniștit, iar în apartamentul părinților ei nu se auzea nici un sunet în afară de ticăitul ceasului cu pendulă.
— Lily!
Luminile din hol licăriră.
Mama ei era îmbrăcată într-o rochie de mătase bleumarin, cu mâneci lungi, care-i cuprindea corsajul și se evaza până la genunchi.
La piept avea prinsă o floare de mătase crem. În jurul încheieturilor mâinilor și al lobilor urechilor străluceau diamante, iar părul ei închis la culoare era coafat sofisticat și cu eleganță.
Victoria strâmbă din gură la vederea ținutei lui Lily.
— Îmi amintești când te-am încurajat eu să te îmbraci ca un bărbat?
Lily se uită la pantalonii cu care se îmbrăcase dimineață pe întuneric, abia dându-și seama de ei.
— Femeile încep să poarte pantaloni. Este mult mai practic, având în vedere că atât de multe dintre noi muncim.
Victoria își dădu ochii peste cap.
— Grăbește-te. Știi că avem o cină programată.
Lily își trecu o mână peste păr.
— Nu, mamă. Nu în seara asta.
235
- O VIAȚĂ SECRETĂ -
Privi într-o parte, la familiaritatea lămpilor de perete care luminau holul lung al apartamentului lor. Încălzirea era pornită, iar covorul se simțea moale sub picioare. Poate că Tom era înfometat, se ascundea în hambarul cuiva, în frig, fără să știe dacă avea să scape viu vreodată.
Lily își înfășură brațele în jurul corpului. De ce nu putea să o ia în brațe pe mama ei, cum o făcea orice altă fiică, și să i se destăinuie?
Victoria închise ochii.
— Am acceptat o invitație. Mergem la familia Carter, e hotărât.
Extenuarea asta a ta începe să devină obositoare.
— Poftim?
Lily de-abia își dădu seama de ruptura din vocea ei.
— Ți-am spus acum o săptămână. Nu este o reuniune mare, doar vreo douăzeci de persoane. Nu te poți retrage acum. Ar fi nepoliticos și lipsit de cordialitate.
— Am avut o zi groaznică la Valentino’s.
Lily își încleștă pumnii.
— Ei bine, cu atât mai mult ai motive să ieși cu familia și să-ți limpezești gândurile.
Victoria se întoarse pe hol.
— Haide.
Lily se clătină. Se întinse către masa lustruită din hol, iar degetele îi bâjbâiră să se prindă de marginea ei.
— Bucătarul… nostru șef este dat dispărut în Italia. În debarcarea Aliaților la Salerno.
Iar mâine toată lumea de la muncă avea să știe. Gia îl va informa telefonic pe Giorgio în seara asta. Lily va fi nevoită să pretindă că, asemenea celorlalți angajați din bucătărie, îl deplângea pe Tom doar în calitate profesională. Lily căută pe fața mamei ei o urmă de înțelegere.
— Mamă?
Victoria zâmbi tensionată.
236
- ELLA CAREY -
— Lily, îmbracă-te și poartă-te ca o fată normală.
Lily se împotrivi lacrimilor care amenințau să i se reverse pe obraji.
