— Asta o să și fac, dar voiam să mă consult cu tine mai întâi. La ce oră ai zborul?
Nu-mi aminteam detaliile călătoriei lui, fie că era de afaceri sau de plăcere, deși, cel mai probabil, plăcere deghizată în afaceri.
— Trei și jumătate, a răspuns el.
— Bun, deci ai timp.
— Nu chiar. Am o întâlnire și câteva telefoane de dat înainte.
Am inspirat adânc.
— Bine. Atunci o să-l sun pe Walter și o să-i spun că nu ești disponibil, pentru că ai lucruri mai importante de făcut azi?
— Iisuse, Nina! a zis el în difuzor. Nu îi spune asta! Spune-i că suntem conștienți de situație și că ne ocupăm acasă de ea. Și că, firește, ne-ar face plăcere să discutăm cu el. Doar că, momentan, avem programul încărcat. Aș
putea ajunge pe la sfârșitul săptămânii… Sau poate am putea avea o videoconferință în drumul meu spre aeroport?
— Nu cred că Walter vrea să facem o videoconferință, am zis. Ne-a chemat să discutăm în biroul lui. Astăzi.
— După cum am spus, azi nu pot. Ai putea să te duci singură, dacă vrei.
— Serios?
— Am încredere că te descurci și că ne vei reprezenta bine pe amândoi.
Am scuturat din cap, nevenindu-mi să cred. Era pasiv-agresiv? Sau pur și simplu își îngropa capul un nisip? Ori poate chiar credea că ceea ce făcuse Finch nu era mare lucru?
— Nu înțelegi ce se întâmplă aici? am întrebat eu în cele din urmă. Finch are probleme. Cu Walter Quarterman. Cu Windsor Academy. Are probleme pentru că a postat o fotografie cu conținut sexual și o descriere rasistă. E cât de poate de real.
— E, haide, Nina! Nu mai exagera. Fotografia aia nu avea conținut sexual.
VP - 44
Și nici rasist.
— Eu nu sunt de acord cu tine. Și, mai important de atât, cred că nici Walter. Probabil consideră că trebuie să existe niște consecințe pentru postarea…
— Vrei să încetezi cu asta? Nu a postat nimic. Doar a trimis-o către câțiva prieteni, a spus Kirk.
— Care e diferența? am strigat eu. Putea la fel de bine să o și posteze! A văzut-o toată lumea. Știi că un copil a fost dat afară de la Windsor pentru că
a trimis o poză cu penisul lui…
— Haide, Nina. Asta n-a fost o poză cu un penis. Abia dacă i se vedea puțin din sân!
— Kirk! În primul rând, nu i se vedea doar puțin. Toată lumea știe că e important dacă i se vede sfârcul sau nu. Dar să lăsăm asta. Cum rămâne cu descrierea rasistă?
— Nu era chiar atât de rasistă.
— Asta e cam ca nu era chiar atât de însărcinată?
— Rasismul are mai multe niveluri. Sarcina nu. Fie ești, fie nu ești însărcinată, a zis el. Iar ăsta e un exemplu clasic de corectitudine politică
dusă la extrem.
— „Cred că a tras Cartea Verde”? am silabisit eu. Crezi că e în regulă, Kirk?
— Nu, nu cred că e în regulă. Cred că e foarte nepoliticos și da, puțin rasist… Și sunt foarte dezamăgit de el. Foarte. Știi asta. Finch știe asta. Dar nu cred că e cazul să-mi schimb zborul ca să fim amândoi luați la rost de către directorul liberal de la Windsor Academy.
— Nu e vorba de politică aici, Kirk, am spus eu, întrebându-mă cum reușisem să pierd teren de ieri.
Părea că munca lui era mai importantă decât Finch.
— Știu asta. Dar Walt o să se străduiască să facă din asta ceva politic.
Așteaptă numai și-ai să vezi…
— Știi că Windsor are un cod al onoarei…
— Dar Finch nu a încălcat codul, Nina, a spus el. Doar l-am citit împreună.
Nu a mințit. Nu a trișat. Nu a furat. A făcut o remarcă mai deplasată, dar a trimis-o în privat – și nu se afla pe proprietatea școlii. Nu a folosit un dispozitiv de-al școlii și nici rețeaua lor. Chiar cred că situația a fost mai mult decât înflorită – și că toată lumea exagerează.
— În regulă, m-am răstit eu. Deci îmi spui că nu vei putea veni la întâlnire?
— Nu, dacă este astăzi, a răspuns el. Pentru că nu-mi schimb zborul.
— Ei bine, e bine să clarificăm care sunt prioritățile tale. O să-i spun lui Walter că ai fost reținut cu altceva și o să încerc să-mi amintesc să-ți trimit o VP - 45
