— Eu nu vreau să trec peste ce a fost, spuse Jeevan.
— Te strigă cineva? întrebă Daria.
— Sper că nu, rosti Jeevan, dar apoi auzi şi el.
Îl urmară înapoi la hotel, unde un bărbat tocmai sosise călare, cuprinzând cu un braţ o femeie culcată pe şa.
— Soţia mea a fost împuşcată, spuse el, iar din tonul vocii Jeevan înţelese că o iubea.
Când o traseră pe femeie jos, aceasta tremura în ciuda serii calde, pe jumătate conştientă, cu pleoapele fluturând. O duseră
într-o cameră de hotel care îi servea lui Jeevan drept cabinet.
Michael aprinse lămpile cu ulei, iar încăperea se umplu de o lumină
galbenă.
— Eşti doctor? întrebă omul care o adusese.
Îi părea familiar, însă Jeevan nu-l putu identifica. Avea peste 40
de ani, părul fiindu-i împletit în şuviţe, la fel ca al soţiei lui.
242
— Pe-aproape, spuse Jeevan. Cum te cheamă?
— Edward. Zici că nu eşti medic adevărat?
— Înainte de gripă, mă pregăteam să devin paramedic. Vreme de cinci ani, i-am fost ucenic unui doctor, apoi m-am decis să plec mai departe spre sud. Am învăţat tot ce-am putut.
— Dar nu ai făcut o facultate de medicină, spuse Edward pe un ton nefericit.
— Ei bine, mi-ar fi plăcut, dar am înţeles că nu mai primesc cereri de înscriere.
— Îmi pare rău. Edward îşi şterse cu o batistă sudoarea de pe faţă. Am auzit că eşti bun. Nu am vrut să te jignesc. Doar că ea, doar că ea a fost împuşcată…
— Lasă-mă să văd dacă o pot ajuta.
Jeevan nu mai văzuse o rană împuşcată de ceva vreme. În Anul 15, muniţia era deja puţină, armele fiind folosite rar şi numai pentru vânătoare.
— Spune-mi ce s-a întâmplat, zise el mai mult pentru a-i distrage atenţia lui Edward.
— Profetul.
— Nu ştiu cine-i el. Cel puţin, rana era destul de curată, o gaură
prin care glonţul îi intrase în abdomen, şi nu exista o gaură de ieşire.
Pierduse ceva sânge. Pulsul îi era slab, dar regulat. Care profet?
— Am crezut că legenda omului e cunoscută, rosti Edward ţinându-şi soţia de mână. A fost prin tot Sudul.
— Am auzit de o duzină de profeţi de-a lungul anilor. Nu este o ocupaţie neobişnuită.
Jeevan scoase o sticlă cu alcool din dulap.
— Sterilizezi instrumentele cu ăla?
— Mai devreme, am sterilizat acul în apă fiartă, dar o să-l sterilizez din nou, cu asta.
— Acul? O coşi fără să-i scoţi glonţul?
— Este prea primejdios, spuse Jeevan încet. Uite, sângerarea e pe cale să se oprească. Dacă mă apuc să-l caut, poate începe hemoragia. Este mai sigur să-l las înăuntru.
Turnă nişte alcool într-un vas şi îşi frecă mâinile cu el, apoi trecu acul şi aţa prin alcool.
— Pot să fac ceva? întrebă Edward nesigur.
— Voi trei o puteţi ţine nemişcată cât o cos. Deci, a fost un profet, zise el.
Considera că e mai bine să le abată atenţia oamenilor care veneau cu pacienţii lui.
243
— A apărut în după-amiaza aceasta, spuse Edward. El şi adepţii lui, cred că erau vreo douăzeci cu toţii.
Jeevan îşi aminti unde îl întâlnise pe Edward.
