Trøst îl părăsi pe profesor şi luă liftul până la etajul şase de mai jos, închise uşa biroului său şi rămase la fereastră
301
- AL ŞAPTELEA COPIL -
timp de câteva minute, privind peisajul din Zealand, cu fiordul şi cu coasta suedeză din est.
Apoi îşi schimbă hainele şi se pregăti de plecare. Avea o întâlnire cu Knud Tåsing şi cu Nils Jensen în faţa portului, pentru a merge împreună cu maşina la aniversarea fostei directoare.
302
- ERIK VALEUR -
18
ANIVERSAREA
13 MAI 2008
Destinul hotărâse ca nimeni dintre cei care fuseseră
implicaţi în afacerea Kongslund să nu fie lăsaţi în pace.
Pentru asta, existau mult prea multe fire libere, ispititoare –
prea multe posibilităţi.
Din acelaşi motiv mă retrăsesem de la ziua cea mare, încare întreaga naţiune fusese invitată la Kongslund, pentru asărbători aniversarea celor şaizeci de ani petrecuţi delegendara Magna Ladegaard în slujba copiilor marginalizaţi.
Îmi justificasem absenţa printr-o răceală violentă deprimăvară, ceea ce era destul de credibil, pentru că jumătatedin Kongslund strănuta în timpul pregătirilor şi îşi ştergeanasul, dar acest lucru poate că avea legătură şi cu mirosulgreu al freziilor proaspete.
Dacă aş fi ştiut cât de inutilă avea să fie această ultimă
măsură de precauţie, poate că aş fi acţionat diferit. În oricecaz, evenimentele ulterioare m-au lovit atât de precis, încâtparcă aş fi stat neprotejată pe pajişte, în spaţiul dintre meseledecorate festiv pentru aniversarea Magnei.
Ministrul de stat stătea cu braţele încrucişate lângă şeful său de personal, pe bancheta din spate a maşinii imense de serviciu, care înainta pe Charlottenlund, Skovshoved şi, în cele din urmă, Klampemborg pe Strandvej spre Skodsborg.
Pe ultima bucată de drum, şoferul lor, Lars Laursen din Helgenæs, condusese cu o viteză medie.
Bărbatul era de numai câteva luni şoferul ministrului, dar emana un calm care îi plăcuse imediat lui Ole Almind-Enevold.
Şeful de personal se uită la ministru, care privea afară pe geamurile fumurii şi nu era foarte vorbăreţ.
303
- AL ŞAPTELEA COPIL -
— Este ceva despre care trebuie să vorbim… spuse neobişnuit de ezitant.
Ole Almind-Enevold dădu din cap absent.
— Este vorba tot despre tânărul tamil, care urmează să fie expulzat.
Ministrul de stat nu răspunse imediat. Orla se lăsă pe spate şi îşi lăsă mintea să rătăcească. Îşi lăsase în urmă
trăsăturile specifice de caracter, ca pe nişte epave, în copilărie, ceea ce fusese liniştitor, cu toate acestea, trecutul său îl prindea uneori din urmă. Atunci, ei erau dintr-odată
acolo, demonii copilăriei sale, şi îi aminteau de cartier, de crâng sau de ochiul blestemat – ca să nu mai vorbim de familia sa ratată, soţie şi doi copii, pe care îi părăsise pentru un motiv oarecare. La scurt timp după intrarea sa în Ministerul de Justiţie, plecase în vacanţă pentru prima dată
în viaţa lui şi se dusese în Cuba. Cei răzvrătiţi din societatea bună a unei ţări evacuate îl fascinaseră întotdeauna. În noaptea de Revelion, cubanezii sărbătoreau 25 de ani de la Revoluţie – şi în mijlocul zgomotului din portul din Havana auzise o femeie strigând câteva cuvinte în engleză: Happy New Year! Urarea tinerei femei era, desigur, adresată lui Che din cerul său roşu ca sângele, şi nu bărbatului ciudat care crescuse în Frydens Vænge din Søborg. Când îşi dădu seama că el o auzise, începuse să râdă cu el. Într-un fel, trebuia să-i mulţumească unui erou revoluţionar comunist pentru prima şi singura femeie din viaţa lui. Şase luni mai târziu, ea venise în Danemarca şi primise aproape instantaneu un permis de şedere. Asta se întâmpla înainte de marele val de refugiaţi din 1985. Avură împreună o fată – care acum împlinise 23 de ani şi, după moartea mamei sale, în 2001, avea să vină pe lume încă o fată. Fusese bucuros că nu avea niciun fiu.
— Sper că ştii ce faci, îi întrerupse gândurile vocea ministrului de stat.
Trecură de Selyst, Emiliekilde şi Bellevue, unde el şi mama lui obişnuiau să se plimbe cu bicicletele, în timp ce alţi băieţi 304
- ERIK VALEUR -
mergeau în maşinile părinţilor lor, cu părul proaspăt aranjat şi haine la modă, la Hombæk sau Tisvilde.
Orla spuse:
— Da. Expulzarea tamilului va deturna imediat toată
atenţia presei de la Kongslund. Dar asta nu este tot…
Ministrul tăcu.
— Apoi vom dezvălui că cererea sa de azil este o minciună, spuse Orla. Metoda este simplă. Există un dezacord între grupurile mari şi mici de refugiaţi din Sri Lanka – tamilii şi singalezii şi grupul mic al singalezilor din Danemarca va descoperi, cu siguranţă, că acest caz al băiatului este o adevărată fraudă şi că toţi refugiaţii tamili fac parte din reţelele criminale, care îi vor ajuta să înşele statul danez prin emiterea de acte false inventând tot felul de poveşti de viaţă.
