- dacă miezul conflictului nu este foarte important pentru dvs.;

- dacă nu vedeți șanse reale de a rezolva în mod constructiv conflictul într-un mod diferit.

2. Compromis (minimizați stresul):

- dacă aveți drepturi și oportunități egale cu adversarul;

- dacă există riscul de a strica serios relația, insistând excesiv pe cont propriu;

- dacă aveți nevoie de cel puțin câteva avantaje și aveți ceva de oferit în schimb.

3. Rivalitate (îl stresezi pe celălalt):

- poziția ta este mai puternică decât cea a adversarului tău;

- nu vă interesează posibilele consecințe pe termen lung ale conflictului;

- vă aflați într-o situație critică, iar subiectul litigiului este extrem de important pentru dvs.

4. Concesiune (schimbați tipul de stres la unul mai acceptabil):

- dacă menținerea unor relați bune cu adversarul este mai important pentru tine decât câștigarea conflictului;

- dacă adversarul tău este evident mai puternic decât tine și este stabilit doar pentru o poziție competitivă dură;

- dacă greșești și nu simți puterea morală de a insista asupra deciziei tale.

5. Cooperare:

- căutați o rezolvare completă a conflictului și „închiderea” finală a litigiului;

- ambi oponenți sunt acordați unei interacțiuni constructive;

- rezolvarea problemei este la fel de importantă pentru ambele părți.

Etapele transferului conflictului în zona de cooperare: 1. Creați o atitudine pozitivă, neutralizați emoți le negative.

2. Subliniați dorința reciprocă de a găsi o decizie echilibrată.

3. Determinați cât mai clar esența problemei care a provocat conflictul și faceți-o din poziția cea mai neutră (obiectivă).

4. Determinați rezultatul dorit pentru ambele părți, precum și rezultatul final benefic ambelor părți.

5. Confirmați că obținerea acestui rezultat va fi reciproc avantajoasă pentru ambele părți, în timp ce orice altă soluționare a conflictului poate avea consecințe negative pentru ele.

6. Colectarea și analiza tuturor informați lor despre această problemă, relevante în special pentru rezultatul dorit.

7. Revizuirea posibilelor soluți . Adăugarea de soluți noi, non-banale la această listă.

8. Alegerea soluției optime și determinarea ordini de implementare a acesteia (dacă

este necesar - cu fixare sub forma unui protocol de intenți ).

9. Implementarea deciziei și controlul asupra implementări acesteia.

10. Evaluarea finală a rezultatelor obținute și evaluarea acțiunilor lor pentru depășirea conflictului. Consolidarea parteneriatelor.

Activitatea fizică sub stres

Dacă simțiți că un val de panică este copleșitor, încercați să-l doborâți. Numara pana la zece. Un simplu refuz de a răspunde imediat la o problemă poate ajuta la evitarea stresului. A fi distras. Respiră adânc. Respirația în burtă este o modalitate veche și utilă de a înăbuși anxietatea și nervozitatea. Când sunteți stresat, ritmul cardiac se accelerează și începeți să respirați foarte repede. A te forța să respiri încet înseamnă

a-ți asigura corpul că stresul dispare, indiferent dacă a dispărut sau nu. Trebuie să

respirați cu stomacul, simțind cum iese atunci când inspirați și cade când expirați.

Întinde. Fă niște exerciți . În mod ideal, cauza stresului ar trebui eliminată, dar întinderea mușchilor măcar reduce senzația de stres - mușchi se relaxează și ne simțim mai puțin tensionați.

Masează-ți mușchi țintă. Majoritatea oamenilor au mușchi care se întăresc sub stres. Acestea sunt de obicei mușchi din partea din spate a gâtului și din partea superioară a spatelui; masează-le câteva minute de fiecare dată când simți tensiune.

Apăsați tâmplele. Deschideți gura și rotiți maxilarul de la stânga la dreapta pentru a evita strângerea dinților și pentru a vă relaxa mușchi feței.

Întindeți pieptul pentru a respira mai ușor. Mușchi tensionați la o persoană stresată

pot face dificilă respirația, iar respirația slăbită poate crește anxietatea pe care o simțiți deja. Pentru a vă elibera respirația, ridicați umeri în sus și înapoi, apoi relaxați-vă. Respirați adânc prima dată când se întorc și expirați când sunt relaxați. Repetați de 4 sau 5 ori, apoi inspirați din nou profund. Repetați întreaga secvență de 4 ori.

Relaxați-vă complet. O tehnică simplă numită relaxare progresivă poate determina o reducere imediată și dramatică a sentimentelor de stres prin ameliorarea tensiuni fizice. Începând de la vârful capului sau de la vârfurile degetelor de la picioare, contractați câte un grup muscular, țineți câteva secunde, apoi lăsați-l să se relaxeze. Lucrați în acest mod în mod constant cu toate părțile majore ale corpului -

picioare, piept și brațe, cap, gât - și apoi bucurați-vă de sentimentul de ușurare pe care îl dă.

Chiar și doar o plimbare vă poate ajuta să ușurați puțin din stres după o întâlnire de afaceri dură sau o certare în familie.

Ascultați o înregistrare liniștitoare. Ședințele de relaxare înregistrate pe orice suport sunt foarte eficiente. Conectați-vă la muzică. Muzica New Age este foarte relaxantă.

Meditație transcendentală, yoga, zen - toate lucrează pentru a induce relaxarea. Persoana care se confruntă cu relaxarea oprește toți hormoni și modulatori care îl fac să fie nervos.

Șase exerciți de relaxare

1. Așezați-vă într-un loc liniștit, slab luminat, închideți ochi .

2. Începeți să respirați încet, uniform și profund, după fiecare inhalare care vă ține respirația timp de 7-8 secunde și repetați mental: „Inspirați și expirați, ca fluxul și refluxul”. Acest exercițiu trebuie făcut de nouă ori, apoi odihniți-vă jumătate de minut.

3. Apoi începeți să strângeți alternativ mușchi centuri umărului superior, brațelor, spatelui, abdomenului, feselor, picioarelor. Fiecare tensiune durează 7-8 secunde, întreruptă de o scurtă relaxare. Mergeți în acest fel pe tot corpul de mai multe ori.

4. Relaxați-vă complet, imaginându-vă cum fiecare celulă a corpului este acoperită cu un val de odihnă completă. Repetă mental: „Mă calmez, mă simt bine, nimic nu mă

deranjează”. Bucurați-vă de senzația de „bumbac”.

5. Apoi începe să numeri până la 10, spunând mental că mușchi tăi se relaxează din ce în ce mai mult cu fiecare număr.