O jumătate de ceaşcă va stimula secreţia gastrică care este activată
de uleiul de măsline. (Lectura 1481-1).
Lumânărica
O cunoaşteţi bine, are flori galbene şi creşte înaltă. Frunzele sunt mari, catifelate, de un verde migdal. Iar numele său latin este Verbascum thapsus. Cayce recomandă să se bea infuzii din această plantă în caz de varice şi hemoroizi:
Folosiţi ceai de lumânărică preparat din frunze verzi,proaspete şi moi. Turnaţi un litru de apă clocotită peste 30 gr. defrunze. Lăsaţi-le 20-30 de minute. Apoi strecuraţi şi folosiţi câte oceaşcă în fiecare zi. Reface ţi un ceai proaspăt la 2-3 zile. Asta vă
va ajuta mult circulaţia şi va elimina excesul de aciditate ajutândcirculaţia venoasă. (Lectura 243-38).
Cayce îl recomandă unei tinere femei însărcinate, ale cărei picioare erau umflate. (Lectura 457-13). Reţetă utilă pentru multe femei din epoca noastră care suferă de tulburări circulatorii datorate nu neapărat unei sarcini, ci cel mai adesea ciorapilor de nylon purtaţi zilnic şi folosirii pilulei: Nu dau alte reţete, ele pot fi găsite în toate cărţile despre plante medicinale, inclusiv în La Phytotherapie de dr: Valnet (Editura Maloine). Cayce, ca şi Valnet, recomandă cataplasme din frunze de lumânărică (lectura 5037-1 ) pentru calmarea colicilor renale şi, în general, pentru a ajuta la dizolvarea mâlului şi pietrelor care blochează căile urinare. Cu atâtea remedii la îndemână, ne întrebăm cum de mai există
bolnavi... Dar cei care folosesc plantele ştiu bine că suferinţele lor nu durează niciodată prea mult!
Migdalele contra cancerului
S-a făcut mult zgomot în jurul unei prescripţii repetate de mai multe ori de Cayce:
Cei care vor binevoi să mănânce migdale în flecare zi nu vormai avea niciodată a se teme de cancer. (Lectura 1158-31).
În perspectiva cayciană, cancerul nu este acea psihoză
colectivă care a cuprins astăzi marele public. Medicina oficială a eșuat iar oamenii puţin informaţi sunt panicaţi. Dar în dosarele lui Cayce, am văzut multe cancere vindecate...
Prescripţia făcută de Cayce nu are, de altfel, nimic uimitor atunci când ştim că migdala este bogată în clorură de magneziu şi că aceasta este unul dintre marii prevenitori ai cancerului (aşa cum s-a arătat în lucrările profesorului Delbet - vezi dosarele Fipiad) ( Secretara Fipiad: d-na Simone Vieil, 7 allee Guy-de-Maupassant, Cedex no 67, 77420 Champs-sur-Marne)
Acestea odată spuse, nu începeţi să înghiţiţi orice. Mai întâi, Cayce a vorbit mult despre migdalele naturale şi nu de acele biete migdale
spălate,
uscate,
deshidratate,
sărate,
colorate,
condiţionate... pe care le găsim preambalate „pentru cocktail”. De fiecare dată când poate, el repetă că trebuie să folosim produsele pure, netratate chimic... Atunci, faceţi-vă provizii de migdale din Provence!
Pe de altă parte, medicina cayciană nu este în nici un caz un ansamblu „de mici trucuri magice”. Cayce repetă iar şi iar că orice boală se construieşte mai întâi mental - cancerul ca şi celelalte! El insistă neîncetat asupra a ceea ce avem de făcut în mentalul nostru, în spiritul nostru şi pe planul igienei de viaţă. Boala este mai întâi o consecinţă a unei atitudini mentale şi emoţionale nejuste! Şi nici un medicament nu va fi eficace, dacă nu ne corectăm mai întâi atitudinea interioară. Dar voi reveni asupra acestui punct mai departe. Numai acceptând să lucrăm asupra mentalului şi asupra emoţiilor noastre, avem o şansă să vedem reţetele funcționând. Şi mai ales migdala cotidiană, căci ea conţine:
fosfor şi fier combinate într-o manieră mai uşor asimilabilă
pentru corp decât orice alt tip de nucă. (Lectura 1131-2).
Cayce recomandă şi plantele medicinale cunoscute de indieni despre care nu voi vorbi cititorilor mei căci se găsesc echivalentele lor în Europa. Inutil, deci, să alergaţi la Virginia Beach (în timp ce avem aici tot ce ne trebuie!).
Oligoelementele
Pentru cei care au redescoperit - cu ce entuziasm! - terapiile noastre vechi, Cayce este cu adevărat încurajator. Răsfoindu-i lecturile, regăsesc mereu nostalgicele noastre reţete vechi pe care le recomandasem odinioară cititorilor mei, după ce le-am încercat de altfel pe mine însămi. De exemplu, virtuţile cepei, strugurilor, mierii, sării de mare, nisipului, argilei, aurului, aerului, apei...
Cayce foloseşte mai ales cataplasmele -pe care, mulţumim lui Dumnezeu, le cunoaştem încă în Europa (atât cât vor mai fi bunicile). În America, sunt atât de uitate încât Fundaţia Cayce este obligată să ţină cursuri pentru a arăta cum se face o cataplasmă! Oamenii sunt angoasaţi la ideea de a face ceva despre care televiziunea nu le-a vorbit! Şi apoi, cataplasmele nu sunt
dureroase, nici violente... Este o terapie foarte blindă: tratamentele cayciene nu violentează bolnavul, nu impun niciodată o creştere a durerilor, cum face medicina noastră
modernă, care este nemiloasă...
Pentru a reveni la cataplasme, am văzut că Cayce le prescria pe cele preparate cu ulei de ricin şi foi de lumânărică. Dar el prescrie şi cataplasme cu struguri, patlagină, coji de cartofi... cele mai originale sunt, desigur, cataplasmele cu nisip cald: Staţi mult la soare, asta ajută corpului vostru. De asemenea faceţi masaje cu nisip, cataplasme cu nisip. Vă va face bine.
Acestea vor mări circulaţia capilară. (Lectura 357-1).
Când avem nisip şi posibilitatea să facem baie în mare, estebine ca după această baie să ne acoperim corpul cu nisip, dar nisipuscat! Cufundaţi-vă corpul în apa de mare - în costum de baie - şiapoi, acoperiţi-vă imediat cu nisip uscat - nu cu nisip ud. Acoperiţitot corpul, bineînţeles cu excepţia capului şi feţei, pe care le veţi feride soare, în timp ce restul corpului acoperit de nisip trebuie să fie înplin soare. Nu lăsaţi nisipul să vă apese prea tare corpul, încât să
nu se creeze o angoasă, o stare de jenă, dar lăsaţi corpul astfelacoperit timp de 20-30 de minute dacă puteţi suporta. Nisipul dinaceastă localitate nu este destul de eficace ca acela din alte locuriunde conţine mai mult radiu şi aur şi elemente asemănătoare. Dar,în fine, folosiţi ceea ce aveţi la îndemână. O dată pe zi această
procedură va stimula circulaţia capilară. (Lectura 849-33).
Altora care sufereau de tulburări cardiace, Cayce, dimpotrivă, le-a recomandat să nu practice aceste cataplasme generale cu nisip. În general, aceasta nu se poate practica decât într-o climă
caldă - cum este cazul la Virginia Beach, unde clima seamănă
iarna cu clima de la Nice, iar vara cu cea de la Miami! Este evident că în Bretagne ne va fi greu să găsim destul nisip uscat. În acest caz, ar fi mai bine să facem cataplasme parţiale cu nisip cald. Ar trebui, pentru a rămâne fideli spiritului caycian, să ne întindem direct pe nisip atunci când ieşim din apă, în loc să interpunem un prosop de baie sau şezlong. Şi apoi, nu toate nisipurile au aceeaşi valoare, este ceea ce spune şi Cayce. Nisipurile mereu reînnoite de maree, ca acelea pe care le avem noi în Bretagne, au în mod sigur o foarte mare putere curativă. Cât despre băile de nămol, care se practică în staţiunile termale şi băile de mare, ele se înscriu perfect în linia cayciană!
Am încercat o baie de nisip completă pe plaja din Virginia Beach: este adevărat că nisipul apasă foarte greu şi că-ţi dă o impresie ciudată. Iată de ce blândul Cayce spunea că nu trebuie făcută baia de nisip decât dacă persoana o poate suporta fără
angoasă. Căci te „îngropi” (lăsând numai nasul liber!).
