Dimpotrivă., în ţările anglo-saxone din secolul al 19-lea a avut loc o fobie a şedinţelor mediumnice unde oricine povestea orice. Dacă mişcarea „spiritistă” sau „spiritualistă” a adus
deschideri interesante, excesele sale au fost criticate în Anglia şi în Statele Unite. De unde neîncrederea cercurilor spiritualiste superioare în privința mediilor care lucrează cu un control.
Cu toate acestea, nu ar trebui să respingem tot în bloc.
Foarte mari medii, ca reverendul Arthur Ford de exemplu, au avut o activitate remarcabilă cu ajutorul controalelor sau partenerilor lor descarnaţi. Secretul lor era că aveau de-a face cu personalităţi pe care ei le cunoşteau bine. Arthur Ford se adresează lui Fletcher, un prieten din copilărie, dispărut prematur.
În Franţa, în meseria de medium (pe care unii se încăpăținează să o descrie ca fiind şarlatanie curată... ) nu se pune problema de a fi jucăria unui spirit-control. Libertatea mediumului rămâne teoretic neatinsă cu atât mai mult cu cât foarte adesea acesta rămâne treaz.
Edgar Cayce adormea. Şi întotdeauna mai angoasat că nu avea nici un control asupra a ceea ce spunea, uneori cu un accent straniu! Dar întotdeauna a negat existenţa spiritului-control.
Un medium foarte renumit, englezoaica Eileen Garrett, l-a întâlnit la New York şi i-a propus să schimbe consultaţii între confraţi.
Ea pretindea că are drept control o entitate persană numită
Uvani. când a căzut într-un somn de transă profundă. ea a fost întrebată:
PUTERILE MEDIUMNICE ALE LUI EDGAR CAYCE ÎI VIN DIN
ÎNCARNĂRI TRECUTE?
În cazul său, nu. El foloseşte resursele propriului spirit pentrua vedea, a auzi şi a înţelege. Dar o poate face pentru că a dobânditîn vieţile anterioare înţelegerea multor lucruri... (Lectura 507-1).
Dar Uvani, în aceeaşi consultație prin Eileen Garrett, l-a sfătuit pe Cayce să procedeze altfel şi să se lase ajutat de spirite.
Cayce nu a urmat sfatul şi în lectura pe care şi-a dat-o lui însuşi asupra acestui punct, căci se îndoia întotdeauna de puterile lui, a fost auzit spunând: Oare Uvani pretinde că ştie mai mult decât învăţătorul care l-a creat? (Lectura 254-71).
„Învățătorul” era termenul folosit de Cayce pentru a vorbi de Christos. Această lectură sugerează că lecturile celelalte, cel puțin în parte, au fost dictate de însuşi Christos. Este ceea ce cred acum cei de la A.R.E., la Virginia Beach. Termenul „Christos” nu este deloc luat în sensul strict de Iisus istoric. Ar fi vorba mai
mult de „spiritul etern al lui Christos”, Christ consciousness, a doua persoană a Trinităţii prezentă în toate epocile.
Este mai bine, spune proverbul, să te adresezi bunului Dumnezeu decât sfinţilor săi... Şi dacă lecturile au fost inspirate de Christul Cosmic, cu siguranţă că-şi sporesc universalitatea!
De altfel, ceea ce ne frapează în filozofia cayciană este această absenţă a sectarismului. Este o viziune mult mai universală decât cele ale majorităţii bisericilor actuale.
Totuşi, informaţiile date de alte spirite (îngeri? oameni descarnaţi?) nu sunt excluse.
AVEŢI ÎN FATA DUMNEAVOASTRĂ CORPUL ŞI SPIRITUL
SOLICITANT AL LUI EDGAR CAYCE. VREŢI SĂ NE SPUNEŢI CUM
ARE LOC ACTIVITATEA SA MEDIUMNICĂ ÎN CORP?
Avem corpul aici (mereu aceste formule bizare...) . L-am avut şiînainte (este vorba într-adevăr de o serie de lecturi pe care Edgar le-a cerut pentru el însuşi).
În această stare, inteligenţa conştientă este supusă
inconştientului sau spiritului sufletului. Informaţiile date de acestcorp fizic sunt obţinute prin puterea spiritului asupra spiritului(mind over mind) - adică puterile spiritului asupra materiei fizice,datorită sugestiei (hipnotice) care este dată părţii active asubconștientului. Acesta îşi ia informaţiile din ceea ce a acumulataltădată sau din ceea ce-i dau alte spirite, trecute Dincolo, care îşilasă impresiile fiind aduse în contact prin forţa sugestiei.
Căci ceea ce ştie inconştientul sau sufletul cuiva este cunoscutşi altora, fie că ei sunt conştienţi sau nu de aceasta. Estompareaspiritului conştient, lăsând să acţioneze subconştientul în manieradescrisă mai sus, permite acestui corp să obţină informaţiile cândse află în stare inconştientă. (Lectura 294, 19 martie 1919).
Aţi înțeles? Stilul foarte special nu aparţine traducătoarei, este pur şi simplu al lui Cayce...
Principiile medicinii holistice cayciene
Pentru Cayce, baza tuturor este: Mind is the builder (Mintea este constructorul). Altfel spus, spiritul vostru construieşte fiecare celulă a corpului vostru.
Prin urmare, nu există nici măcar o singură boală pe care să
no fi construit mai întâi voi înşivă în mentalul vostru (în această
viaţă sau întruna din vieţile precedente, așa cum vom vedea în capitolul următor).
Pentru că noi am avut puterea să ne creăm în noi boala, avem şi puterea să o distrugem în acelaşi mod: mai întâi, în mentalul nostru, care se repercutează inevitabil asupra fizicului nostru. De unde importanţa de a vizualiza organele în plină forţă
şi sănătate şi de a ne orienta spre gândirea pozitivă în privința corpului nostru. Este esenţial să credem în puterea spiritului omenesc!
Vindecarea este întotdeauna posibilă
Această viziune optimistă aparţine noilor terapii numite
„holistice”. De la Balint şi alţii ştim că orice problemă mentală sau afectivă se somatizează la nivelul organelor fizice. Ar trebui, deci, mai întâi să ne rezolvăm problemele la nivelul minţii şi sufletului, apoi vindecarea se face singură!
Medicina reparatorie care este acum predată în universităţile occidentale îngrijește un organ local şi reuşeşte uneori să-l vindece. Dar, cum ea ignoră problema afectivă şi mentală care a făcut să apară acea boală, o vedem reapărând sub o altă formă, într-o altă boală... Medicina holistică pentru care Cayce este unul din părinţii spirituali, dimpotrivă, consideră Omul ca pe un ÎNTREG indisolubil: corp fizic, corp mental, corp spiritual, acționând continuu unul asupra celuilalt-trebuie, deci, să le îngrijim pe toate trei deodată!
Fiecare suflet, adică individ sau entitate, va constata dinfaptele însele că există:
