68
Cum să ne apdrăm de crizele următoare faţă de 1,9 miliarde în prezent; ele vor depăşi cifra de 5 miliarde în 2050.
Necesităţile mondiale de apă ar trebui să atingă 5.500 pînă la 6.000 km3 pe an în 2050, adică o creştere de 20% pînă la 30%
comparativ cu anul 2010. În special necesarul pentru agricultură (70% din consumul mondial) va spori cu 60% pînă în 2025, iar cel destinat producţiei energetice, cu 80% ; necesarul domestic (10% din consumul mondial) va creşte în toate regiunile lumii şi, pînă în 2050, se va tripla chiar în unele regiuni.
În consecinţă, producţia agricolă ar putea să scadă în continuare din cauza încălzirii globale, a poluării aerului şi a degradării solurilor. În Amazonia, cel mai rău scenariu anticipează randamente ale culturilor de soia în scădere cu 44% pînă în 2050. Per total, pînă în 2050, randamentele agricole mondiale ar putea scădea cu 2% pe deceniu, în vreme ce cererea mondială va creşte cu 14%.
Încălzirea climatică ar putea să determine şi reducerea conţinutului de proteine a numeroase alimente, printre care orezul, griul, orzul şi cartofii. În consecinţă, la orizontul anilor 2050, încă 150 de milioane de persoane riscă să sufere de pe urma caren
ţelor de proteine.
Ambalarea
69
După 2020, din cauza scăderii investi
ţiilor începînd cu anul 2015, rezervele de petrol ar putea scădea la cel mai de jos nivel înregistrat vreodată.
Lipsurile se vor face simţite şi în cazul altor materii prime. Dacă:' nu vor fi descoperite mine noi şi dacă dependenţa faţă de China nu va scădea, o criză a ofertei de grafit, paladiu, platină, rodiu - esenţiale mai ales pentru fabricarea bateriilor - se va face de asemenea simţită încă din 2020.
În 2035, ar putea începe o penurie de 11 milioane de tone de cupru, dacă nu sînt descoperite noi zăcăminte de mari dimensiuni.
Dat fiind ritmul actual al creşterii utilizării sale, cam prin anii 2030 se va înregistra şi o penurie de cobalt. Şi alte materii prime ar putea începe să lipsească: cărbunele cocsificabil, heliul, indiul, magneziul, cauciucul natural, fosfaţii, grafitul natural, fosforul, manganul, nichelul, grafitul natural şi pămînturile rare (lantanidele, ceriul, praseodimul, neodimul etc.). -
Pentru a răspunde necesităţilor sporite de pămînturi rare, ar trebui să fie deschisă
o nouă mină anual, începînd din prezent şi pînă în 2025. Ceea ce ·este puţin probabil.
Zăcămintele de pămînturi rare situate într-o vastă zonă de 2.500 km2, în ,preajma Insulei Minamitorishima, la aproximativ 2.000 km
70
Cum sd ne apdrdm de crizele urmdtoare la sud-est de Tokio (care ar putea să conţină
mai bine de 16 milioane de tone din aceste minerale preţioase), vor fi dificil de exploatat din cauza unor imense probleme ecologice.
Necesarul în materie de infrastructuri va fi din ce în ce mai uriaş
În situaţia dată, cea mai mare parte a resurselor nu ar trebui să fie alocate consumului, ci să precumpănească grija pentru generaţiile viitoare şi investiţiile în întreţinerea infrastructurilor existente şi în crearea unora noi.
Nevoia unor investiţii numeroase în transporturi, energie sau apă este de ordinul a 8.000 de miliarde de dolari anual, pînă în 2030. Sumă ce ar trebui să crească cu 10%
dacă respectivele investiţii ar fi direcţionate spre infrastructuri care să respecte dezideratele climatice. Or, finanţările în această
direcţie sînt considerate din ce în ce mai puţin prioritare: întreţinerea, repararea sau construcţia unui pod, unui viaduct, unei reţele de apă, unor echipamente de economisire a energiei sau de producere a unei energii fără dioxid de carbon sînt mult mai puţin rentabile decît investiţia pe termen scurt în finanţe sau în întreprinderi
Ambalarea
71
tehnologice, a căror rentabilitate reală este totuşi mai mult sau mai puţin imaginară.
Cea mai mare parte a resurselor este consacrată prezentului şi se uită că viitorul începe chiar acum.
Clima se va deregla şi mai mult Dacă nu se întreprinde nimic, în 2050 temperatura va creşte cu peste 2°C comparativ cu 1850. Ne putem aştepta atunci la 250 de milioane de refugiaţi climatici. Per total, migranţii internaţionali ar putea depăşi cifra de 400 de milioane. Vor fi mai mulţi migranţi de la Sud la Nord decît de la Nord la Nord, de la Sud la Sud sau de la Nord la Sud.
În 2100, conform celui mai puţin pesimist scenariu, temperatura medie se va stabiliza la un nivel cu 2°C superior celei din prezent; banchiza arctică va fi dispărut, ca şi 85%
dintre gheţari, detenninînd o creştere a nivelului mărilor de peste un metru. La nivel mondial, o persoană din zece va fi direct afectată.
Iar după scenariul cel mai pesimist al IPCC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei), temperatura medie a
72
Cum să ne apărăm de crizele următoare planetei va fi crescut cu 5,5°C. Caz în care nu se mai poate prevedea nimic.
Na tura va fi din ce în ce mai poluată
Dacă nu se întreprinde nimic, încă din 2025, în oceane va exista o tonă de deşeuri la trei tone de peşti, faţă de una la cinci în prezent.
În ritmul actual, în 2050, în mări va exista mai mult plastic decît peşte. Din prezent pînă în 2050, 30% dintre cele 600 de specii de peşti şi crustacee vor fi pe cale de extincţie. 25 pînă la 50% dintre speciile vii vor fi dispărut.
Şi, poate că în cincizeci de ani, acţiunea omului va fi recreat condiţiile unei extinc
