Cules: această plantă crește în Namibia în condiții foarte aride; rădăcinile se culeg la sfârșitul sezonului ploios.
Compuși: harpagozidă, harpagidă, procumbină.
Acțiuni: antiinflamatoare, calmantă.
INDICAȚII
S-a arătat că această plantă valoroasă este eficientă în tratamentul anumitor cazuri de artrită. Se pare că această acțiune se datorează prezenței unei glicozide numite harpagozidă, ce reduce inflamația articulațiilor. Gheara-diavolului nu este eficientă de fiecare dată, dar merită să fie luate în considerare acele cazuri de artrită însoțită de inflamații și dureri. Este și adjuvant în caz de probleme hepatice și biliare.
Asocieri: se poate asocia cu semințe de țelină, trifoiște de baltă sau crețușcă
pentru tratamentul artritei.
PREPARARE ȘI DOZARE
Decoct: se pune ½–1 linguriță rizom la 1 cană apă, se dă în clocot și se fierbe 10–15 minute; se bea de 3 ori pe zi; cura trebuie continuată cel puțin o lună.
Tinctură: se administrează 1–2 ml tinctură de 3 ori pe zi.
GHIMBIR
Zingiber officinale
ZINGIBERACEE
Parte folosită: rădăcină.
Cules: rădăcina se culege după uscarea frunzelor; resturile de tulpină și de fibre ale rădăcinii se îndepărtează; se spală bine și se usucă la soare.
Compuși: bogat în uleiuri volatile: zingiberen, zingiberol, felandren, borneol, cineol, citral; amidon, mucilagii, rășini.
Acțiuni: stimulatoare, carminativă, rubefiantă, diaforetică.
INDICAȚII
Ghimbirul se poate folosi pentru stimularea circulației periferice în caz de
probleme circulatorii, degerături și crampe. În caz de afecțiuni însoțite de febră, ghimbirul acționează ca diaforetic, stimulând transpirația. Acțiunea sa carminativă stimulează secreția gastrică, fiind folosit în caz de dispepsie, flatulență și colici. Sub formă de gargară, poate fi eficient în calmarea gâtului iritat. Extern, este baza multor tratamente pentru fibrozită și întinderi musculare.
PREPARARE ȘI DOZARE
Infuzie: se toarnă 1 cană apă clocotită peste 1 linguriță rădăcină proaspăt culeasă
și se lasă să se infuzeze 5 minute; se bea la nevoie.
Decoct: dacă se folosește rădăcina uscată sub formă de pudră sau pisată foarte fin, se face un decoct, punând ½ linguriță la 1 cană apă; se dă în clocot și se lasă
să fiarbă 5–10 minute; se bea la nevoie.
Tinctură: tinctura este de două feluri: tinctura simplă, ce se administrează în doze de 1,5–3 ml de 3 ori pe zi, și tinctura forte, ce se administrează în doze de 0,25–
0,5 ml de 3 ori pe zi.
GHINȚURĂ
Gentiana lutea
GENȚIANACEAE
Parte folosită: rizom și rădăcină uscată.
Cules: părțile subpământene se culeg toamna, se taie și se usucă în timp; în procesul de uscare se intensifică mirosul, culoarea și gustul.
Compuși: principii amare: gentiopicrin și amarogentină; pectină, tanini, mucilagii, zaharuri.
Acțiuni: principii amare, stimulare gastrică, sialagogă, colagogă.
INDICAȚII
Ghințura este un excelent principiu amar care, la fel ca toate de acest gen, stimulează pofta de mâncare și digestia prin acțiune generală asupra sucurilor digestive. Intensifică secreția de salivă, sucuri gastrice și bilă. De asemenea, accelerează golirea stomacului. Este indicată în caz de lipsă a poftei de mâncare și digestie lentă. Astfel, poate fi folosită când apar simptomele de digestie lentă, acestea fiind dispepsia și flatulența. Prin stimularea digestiei, are efect general de fortificare.
Asocieri: ghințura se folosește adesea alături de alte digestive, precum ghimbirul și cardamomul.
PREPARARE ȘI DOZARE
Decoct: se pune ½ linguriță de rădăcină tocată la 1 cană apă și se fierbe 5
