Jambalaya: Mâncare tradițională din Louisiana, făcută din legume prăjite,creveți și jambon; aceasta este doar una dintre variante, se pot folosi și alteingrediente.
Krewe: Echipaj, dar, în cazul de față, toți cei prezenți într-un car alegoric întimpul carnavalului Mardi Gras, din Louisiana, condus întotdeauna de unnebun de la care primesc ordine
Laissez les bons temps rouler: Frază specifică orașului New Orleans, ajunsă
o adevărată lemă: „Bucură-te de vremurile bune“
Loas: În practicile voodoo, un loa este un spirit mediator între oameni șientitatea supranaturală cunoscută drept Mawu sau Bondye, o entitateinaccesibilă oamenilor. Loas sunt cei care au contact atât cu oamenii, cât șicu zeul suprem.
Lutin: Spirite năstrușnice, în general copii morți fără să fie botezați. Chiardacă acțiunile lor pot fi percepute la orice vârstă, totuși pot fi văzute numaide către copiii sub doi ani. E o credință adânc înrădăcinată în rândulacadienilor din mlaștini. Li se atribuie diverse năstrușnicii, mai alesplăcerea lor de a împleti în codițe părul oamenilor, în timp ce aceștia dorm,sau coama cailor, ori părul câinilor.
Mairu: Necreștin, nebotezat, în limba bască. Fantome ale copiilor îngropațiîn itxusuria, în general protectoare ale căminului. Oasele lor sunt extrem deimportante în ritualuri vrăjitorești pentru puterea lor magică și narcotică.
Maitia: Dragă, iubită, în limba bască
Maudit: Blestemat, în limba bască
Rougarou: Creatură legendară din cultura acadiană. Trăiește în mlaștini șiseamănă mult cu omul-lup.
Santos: Sfinții, Saints este numele echipei de fotbal american din NewOrleans, iar Superdome este stadionul ei.
Shot gun: Casă des întâlnită în Louisiana, mai ales în New Orleans, lungă șiîngustă ca traiectoria glonțului
Traiteur: Tămăduitor, vrăjitor acadian care practică magia albă. Vindecă
prin intermediul incantațiilor și cu ajutorul mâinilor. Tămăduitorii, fiebărbați, fie femei, sunt considerați sfinți și profund spirituali.
Ttuku-ttuku: Vorbărie goală, pălăvrăgeală, în Elizondo, BaztánZirimiri: În limba bască, ploaie ușoară și neîntreruptă, aproape invizibilă
cu ochiul liber, specifică zonei de cornișă de pe toată coasta cantabrică
Toate citatele din presă din acest roman sunt reale și au fost extrase din articolul
„Amintindu-ne de uraganul Betsy, coșmarul din New Orleans“, scris de jurna-listul Mike Scott, în The Time-Picayune, în 31 mai 2017.
Apelurile de urgență reproduse în carte sunt extrase din apelurile reale primite la serviciul de urgențe 911, în timpul uraganului Katrina.
Mulțumiri
Orașului New Orleans și locuitorilor săi binevoitori, victimelor oficiale ale uraganului Katrina și dispăruților. Pentru curajul lor și iubirea nesfârșită pentru Nola. Pentru că au rezistat, pentru că s-au întors. „Am străbătut toată lumea, dar casa mea e la New Orleans.“
Satului Elizondo și văii Baztán, locurile care m-au inspirat și în care mă întorc în vis.
Lui Manuel Anguita Sánchez, președintele Asociației Spaniole de Cardiologie, pentru discuția interesantă despre inimi frânte și creativitate.
Ghidului meu din New Orleans, Oriol Cardús, pentru ajutorul său inestimabil.
Oamenilor de la Paza de Coastă din Statele Unite, adevărații eroi ai acestui roman.
Pompierilor, poliției din New Orleans, poliției statului Louisiana și serviciului de urgențe, pentru că nu au renunțat.
Muzeului The Presbytere (The Cabildo) din New Orleans și expoziției sale permanente pe tema uraganului Katrina.
Ziarului din New Orleans, The Time-Picayune, sursă de informare și de inspirație pentru această carte.
Pentru Policía Foral din Navarra, pentru ajutorul și respectul constant pe care mi le-a acordat.
Biroului FBI din New Orleans, distrus în timpul uraganului Katrina.
Hotelului Dauphine și miresei lui fantomatice.
Spitalului Charity, a cărui structură fantasmagorică încă stă în picioare, amintindu-ne ceea ce nu trebuie uitat: nenorocirea, lupta, triumful.
Lui Moe, taximetrist din New Orleans, care și-a pierdut mașina și casa în timpul uraganului Katrina, în Districtul 9, și m-a rugat să scriu despre asta în roman.
Echipei Sfinților din New Orleans și stadionului Superdome. „Nu sunt un înger, sunt un sfânt.“
Muzicienilor și stafiilor care nu vor părăsi niciodată New Orleans.
Întregii echipe redacționale a Editurii Destino, mă întorc la Gryffindor.
Zeiței Mari, cum e și firesc. Ea este stăpâna furtunilor.
Document Outline
Cover Page
Partea de nord a inimii
