Lecţia care se desprinde din poveste este evidentă. Unasemenea eveniment nu s-ar fi putut întâmpla în secolulal XV-lea, oricât de îngrozitor a fost el. Nu s-ar fi pututîntâmpla nici în al XVI-lea, al XVII-lea, al XVIII-lea, alXIX-lea şi nici în al XX-lea secol, până prin 1940. Reţineţi:această ameninţare este, în mod cât se poate de limpede,o creaţie modernă!
Ideea că defecţiunea unui computer ar putea să ne aruncepe toţi în aer - ameninţarea acestui fapt - este la fel de valabilă astăzi ca acum 30 de ani, când a avut loc IncidentulPetrov. Şi astfel mă întorc la argumentul pe care l-am adusîn debutul dezbaterii noastre. Da, într-adevăr, am făcutlucruri extraordinare pe parcursul ultimelor două-treisute de ani în vederea reducerii riscurilor în relaţiile interpersonale şi în ceea ce priveşte traiul de fiecare zi.
66
URMEAZĂ CELE MAI BUNE ZILE ALE OMENIRII?
Domnul Pinker a enumerat zece domenii în care am izbutit să facem astfel de progrese. Matt Ridleyv-a dat şi maimulte exemple. Tot ce a1i"spus este adevărat. Dar nu atingenicidecum miezul problemei. În timp ce ne-am redus riscurile interpersonale, le-am sporit pe cele existenţiale.
Dacă votaţi afirmativ rezoluţia de la finele dezbaterii, artrebui să aveţi convingerea că aceste compromisuri neaduc mai mult bine. Când, în realitate, nu e deloc aşa.
Rudyard Griffiths: Steven, ai ultimul cuvânt.
Steven Pinker: Cu toţii ştim că mintea omenească estevulnerabilă la iluzii, prejudecăţi şi greşeli. Câteva dintreaceste erori mintale ne fac să credem că lumea se află îndeclin sau în pericol existenţial şi că aşa a fost dintotdeauna.
În primul rând, suntem prea impresionaţi de imagini memorabile. Şi exact asta ne oferă lumea. Dacă o întâmplareeste violentă, cu siguranţă ajunge la ştiri. 13 De aceea netemem de atacurile rechinilor şi de deturnarea avioanelor, când de fapt ar trebui să ne temem că vom cădea pescări sau că vom avea un accident dacă trimitem mesajeîn timp ce conducem. Acum, telefoanele inteligente autransformat miliarde de oameni în reporteri la faţa locu -
lui, astfel că în lume pare că au loc mai multe împuşcăturişi explozii decât oricând.
În al doilea rând, confundăm schimbările din noi înşinecu schimbarea vremurilor. Pe măsură ce · îmbătrânim,devenim mai conştienţi de nebuniile şi pericolele care, defapt, există dintotdeauna. Astfel, fiecare generaţie devinenostalgică faţă de trecutul aparent mai bun.
13 În original, ,,If it bleads, it leads" - un slogan rimat care în mass-media semnifică faptul că violenţa capătă valoare de ştire pentru că atrage o mai mare audienţă. (N. trad.)
DE BOTTON & GLADWELL VS PINKER & RIDLEY
67
În al treilea rând, toţi suntem critici sociali. Hobbes observa: ,,Concurenţa laudei se înclină în faţa reverenţeitimpurilor străvechi. Căci oamenii se luptă cu cei vii, nucu cei morţi."
Recent, epidemiologul Hans Rosling a dat unui grup de
.o mie de persoane nişte chestionare-grilă cu întrebăridespre populaţie, alfabetizare, speranţă de viaţă şi sărăcie.
Cercetătorul a afirmat mai apoi: ,,Dacă pentru fiecare întrebare aş fi scris variantele pe nişte banane şi le-aş fi cerutcimpanzeilor de la grădina zoologică să aleagă răspunsurile corecte, ar fi făcut-o mai bine decât subiecţii testuluimeu." Motivul a fost că oamenii au ales cel mai mult răspunsurile pesimiste. Şi eu am obţinut acelaşi tip de rezultate într-un sondaj cu privire la violenţa din prezent şi ceadin trecut. Iar acest lucru contrazice afirmaţia lui Alain deBotton că maniera implicită de a gândi a oamenilor esteuna optimistă. Realitatea arată exact opusul.
Doamnelor şi domnilor, puteţi răspunde mai bine decâtun cimpanzeu. Tratamentul pentru erorile cognitive îlreprezintă datele, informaţiile, iar tendinţele actuale suntfără echivoc. În medie, oamenii trăiesc mai mult, fiindmai sănătoşi, sunt mai bogaţi, mai siguri, mai liberi, maieducaţi, mai paşnici. Deşi performanţele din trecut nu garantează câştiguri viitoare, omenirea nu trăieşte pe WallStreet. Este foarte puţin probabil ca într-o dimineaţă să netrezim într-o lume cu variolă, licitaţii de sclavi sauintervenţii chirurgicale fără anestezie.
Cu siguranţă, lumea se confruntă cu provocări formidabile. Şi astfel ajung la argumentul meu final. Optimismuleste o profeţie a împlinirii de sine; la fel şi pesimismul.
Progresul de care ne bucurăm nu e rezultatul unei anumite dialectici istorice misterioase, sau al unei legi a
68
URMEAZĂ CELE MAI BUNE ZILE ALE OMENIRII?
progresului inevitabil, sau al înclinării boltei morale cătrejustiţie. Este rezultatul .faptului că oamenii se confruntă
cu diferite probleme, prîi'.itre· care fragilitatea proprie şiproliferarea armelor nucleare, dar, în loc să se vaite că
sunt cu toţii condamnaţi, îşi pun în practică inventivitatea şi depun eforturi pentru a le soluţiona.
Un studiu recent a relevat faptul că oamenii care cred că
modul nostru de viaţă se va sfârşi într-un secol au fost deacord şi cu afirmaţia: ,,Viitorul lumii pare a fi sumbru,aşa că trebuie să ne concentrăm pe a avea grijă de noi."
Doamnelor şi domnilor, nu gândiţi astfel! E iresponsabilsă fii fatalist când indicatorii obiectivi spun că lumea seînrăutăţeşte, dar şi mai iresponsabil atunci când aceştiaarată că lumea devine din ce în ce mai bună.
Rudyard Griffiths: Excelent, stimaţi invitaţi! Bravo! Eibine, doamnelor şi domnilor, aţi asistat la o dezbaterefoarte consistentă, serioasă, extrem de interesantă. Vreausă le mulţumesc din suflet celor patru vorbitori: aţi venitaici bine pregătiţi, v-aţi susţinut punctele de vedere, aţicontraargumentat - iar noi am avut ce învăţa. Vă mul
ţumesc din nou pentru această dezbatere fabuloasă.
Felicitări! A fost un concurs grozav!
Rezumat: Votul anterior dezbaterii, cu privire la întrebarea zilei - ,,Urmează cele mai bune zile ale omenirii?" -,a fost favorabil în proporţie de 71 %, în vreme ce 29% dinpublic a răspuns negativ. La final, 73% dintre votanţi aufost „pentru" şi 27% ,,împotrivă". Având în vedere faptulcă mai mulţi alegători şi-au schimbat opinia, trecând departea echipei „Pro", victoria le revine lui Steven Pinkerşi Matt Ridley.
INTERVIURI
PRELIMINARE DEZBATERII
consemnate de
Rudyard Griffiths
