Sinele tău ideal. Sinele tău ideal este acea parte din mintea ta formată din valorile, virtuţile, idealurile, ţelurile, aspiraţiile şi ideea ta despre cea mai bună persoană
care ai putea fi. Cu alte cuvinte, sinele tău ideal este format din acele valori pe care le admiri cel mai mult la alţii şi la care aspiri cel mai mult.
Cea mai importantă parte din sinele tău ideal este rezumată în cuvântul „claritate”. Oamenii superiori sunt aceia complet lămuriţi în legătură cu cine sunt şi în ce cred. Ei dispun de o claritate deplină în privinţa valorilor în care cred şi a lucrurilor pe care le susţin. Nu sunt confuzi sau indecişi. Sunt fermi şi tenace când vine vorba de orice decizie în care este implicată o valoare.
NU scuzelor! 53
Pe de altă parte, oamenii slabi şi şovăielnici sunt confuzi şi nelămuriţi în privinţa valorilor lor. Ei au doar o vagă noţiune despre ceea ce este corect sau greşit în orice situaţie. Drept rezultat, aleg calea rezistenţei minime şi se comportă în mod hazardat. Ei fac orice pare mai uşor şi mai rapid pentru a obţine ce vor pe termen scurt, acordând, în cazurile în care o fac, puţină importanţă ori grijă consecinţelor pe care le au faptele lor.
Evoluţia caracterului. În biologie, formele de viaţă sunt categorisite de la cea mai puţin complexă la cea mai complexă, de la un plancton de o singură celulă, tot mai departe în spectrul crescând şi complex de viaţă, până la fiinţa umană. În mod similar, şi fiinţele umane pot fi organizate într-un spectru de la cele mai puţin dezvoltate la cele mai dezvoltate. În cele mai subevoluate forme ale lor, oamenii sunt fără valori, virtuţi sau caracter.
Aceşti oameni acţionează întotdeauna hazardat şi aleg calea rezistenţei minime în căutarea gratificării imediate.
La cele mai înalte niveluri de dezvoltare a rasei umane, totuşi, se află acei bărbaţi şi acele femei de o integritate deplină, care nu şi-ar compromite niciodată
onestitatea sau caracterul pentru nimic, incluzând ame-ninţarea pierderii financiare, durerea sau chiar moartea.
George Washington este faimos pentru onestitatea sa, ce a fost demonstrată în povestea în care a recunoscut că tăiase un cireş*. Similar, părinţii fondatori ai Statelor
* Poveste celebră din copilăria lui Washington, care spune că ar fi tăiat cireşul preferat al tatălui său, recunoscându-şi fapta când fusese luat la întrebări: „Nu pot să mint, am folosit securişca.” (n. red.)
54 Brian Tracy
Unite au scris „astfel ne punem în joc vieţile, averile şi onoarea noastră sacră” la semnarea Declaraţiei de Independenţă.
În cartea sa, Trust: The Social Virtues and the
Creation of Prosperity ( Încrederea: virtuţile sociale
ş i crearea prosperităţii)*, filosoful Francis Fukuyama a observat că societăţile din toată lumea pot fi împărţite în două tipuri: „cu nivel înalt de încredere” şi „cu nivel slab de încredere”. El susţine totodată că societăţile cu nivel înalt de încredere – acelea în care integritatea este admirată cel mai mult, unde este încurajată şi respectată – sunt de asemenea cele mai libere, prospere şi care respectă, cel mai mult, legea.
La celălalt capăt al spectrului social, totuşi, sunt acele societăţi caracterizate de tiranie, hoţie, ticăloşie şi corupţie. Fiecare dintre acestea este, fără excepţie, atât nedemocrată, cât şi săracă.
Încrederea este cheia. Încrederea este lubrifiantul relaţiilor umane. Acolo unde există multă încredere în rândul oamenilor, activitatea economică înfloreşte şi există
oportunităţi pentru toţi. Pe de altă parte, acolo unde încrederea e slabă, resursele economice sunt risipite în încercarea de a proteja împotriva hoţiei şi corupţiei –
sau aceste resurse nu sunt deloc disponibile.
În Statele Unite, avem Constituţia şi Declaraţia Drepturilor Omului. Aceste documente expun regulile după care trăiesc americanii. Ele creează structura gu-vernului nostru şi ne garantează drepturile. Dar ele
* Încredere – virtuţile sociale şi crearea prosperităţii – volum apărut la Editura Antet, anul 2003 – (n. red.)
NU scuzelor! 55
presupun ca reprezentanţii noştri aleşi să fie bărbaţi şi femei de onoare, dedicaţi protejării şi apărării acestor drepturi. Ele încearcă să asigure faptul că doar bărbaţi şi femei de caracter pot izbândi şi prospera pe termen lung în sistemul nostru economic, politic şi social. Urmăresc să asigure că, în majoritatea cazurilor, doar bărbaţi şi femei de caracter pot ajunge în funcţii înalte în societate.
Deşi sistemul nostru nu este perfect, iar oameni de caracter îndoielnic ajung ocazional în funcţii importante, asta rareori durează mult timp. Cerinţa de bază a americanilor de onestitate şi integritate conduce în final la expunerea şi blamarea oamenilor necinstiţi. Cererea de bărbaţi şi femei de caracter continuă să existe.
Imaginea ta de sine: oglinda ta interioară. A doua parte a personalităţii tale este imaginea ta de sine.
Acesta este modul în care ne vedem şi gândim despre noi înşine, în special înaintea oricărui eveniment important. Oamenii tind întotdeauna să se comporte în exterior în concordanţă cu modul în care se văd pe ei înşişi în interior. Asta se numeşte de regulă „oglinda noastră interioară”, în care ne privim înainte de a ne implica în orice comportament.
Când te consideri calm, pozitiv, sincer şi în posesia unui mare caracter, te comporţi cu mai multă tărie şi putere personală. Alţi oameni te respectă mai mult. Preiei controlul propriei persoane şi al situaţiei.
Mai mult decât atât, oricând te comporţi într-o manieră concordantă cu valorile tale cele mai înalte, imaginea ta de sine se îmbunătăţeşte. Te vezi şi te gândeşti la
56 Brian Tracy
tine însuţi într-o lumină mai bună. Te simţi mai fericit şi mai încrezător. Comportamentul şi performanţa ta exterioară reflectă apoi această imagine interioară din ce în ce mai îmbunătăţită drept cea mai bună persoană care ai putea fi.
Oamenii tind să te accepte după propria ta evaluare, cel puţin iniţial. Dacă te percepi şi te consideri o persoană excelentă, înzestrată cu un caracter deosebit, îi vei trata pe ceilalţi oameni cu curtoazie, bunăvoinţă şi respect.
La rândul lor, şi ei te vor trata la fel, ca pe o persoană de onoare şi caracter.
Stima ta de sine: cât de mult te placi pe tine însuţi. A treia parte a personalităţii tale este stima ta de sine.
Acesta este modul în care te simţi în legătură cu tine însuţi, nucleul tău emoţional. Stima ta de sine este definită
drept „cât de mult te placi pe tine însuţi”, dar este mai mult decât atât. Cu cât te vezi mai mult drept o persoană
valoroasă şi importantă, cu atât vei fi mai pozitivă şi mai optimistă. Când te consideri cu adevărat cineva important şi meritoriu, îi vei trata pe ceilalţi oameni ca şi cum şi ei sunt importanţi.
Stima ta de sine este stabilită în mare de cât de concordantă este imaginea ta de sine, cea care-ţi conturează
comportamentul personal, cu sinele tău ideal sau viziunea ta despre cea mai bună persoană care ai putea fi.
De fiecare dată când te porţi consecvent cu cine consideri tu că este o persoană excelentă, imaginea ta de sine se îmbunătăţeşte şi stima ta de sine creşte. Te placi şi te respecţi mai mult. Te simţi fericit în legătură cu tine şi cu ceilalţi. Cu cât te placi mai mult, cu atât mai mult îi
