Ai un locus de control interior când simţi că tu conduci, iei propriile decizii şi ceea ce ţi se întâmplă în viaţă
este în mare determinat de tine însuţi. Când ai un locus de control interior, simţi că eşti la volanul propriei vieţi şi că stai pe scaunul şoferului. Ţi se pare că tu determini cea mai mare parte din ce ţi se întâmplă. Prin urmare, te simţi puternic, fericit, simţi că ai un scop.
Pe de altă parte, ai un locus de control exterior în măsura în care ţi se pare că nu deţii controlul sau că
NU scuzelor! 239
abilitatea ta de a-ţi direcţiona propria viaţă este redusă.
De exemplu, dacă ţi se pare că eşti controlat de un şef arbitrar sau critic, dar nu-ţi poţi permite să-ţi pierzi slujba pentru că nu ai niciun ban pus deoparte, treci prin niveluri înalte de stres şi anxietate. Ajungi să-ţi faci treaba prost la muncă, fiind chiar mai probabil ca şeful tău dificil să te concedieze, provocând astfel exact acele circumstanţe de care ţi-era frică.
Un alt exemplu este că ai putea simţi că eşti controlat de o căsnicie sau relaţie proastă din care nu poţi scăpa.
Te-ai putea simţi controlat de facturile tale, de banii pe care-i datorezi şi de obligaţiile de a-ţi menţine nivelul de trai. Ţi s-ar putea părea că eşti controlat de condiţia ta fizică sau de lipsa de educaţie. Multor oameni li se pare că sunt controlaţi de trecutul lor din cauza unei copilării sau creşteri dificile şi că nu pot face nimic care le-ar putea schimba situaţia.
Mulţi oameni simt că sunt controlaţi de propriile personalităţi şi că nu sunt capabili să se schimbe în bine.
Ei spun: „Pur şi simplu aşa sunt eu.” Spunând asta, ei se absolvă de toată responsabilitatea de a exercita disciplina şi voinţa necesare ca să facă schimbările pe care ştiu că trebuie să le facă pentru a trăi tipul de viaţă pe care vor să-l trăiască şi să fie fericiţi.
Cheia pentru a înlocui un locus de control exterior
cu un locus de control interior este ca tu să decizi azi să
preiei complet controlul vieţii tale. Dă-ţi seama şi acceptă că tu iei propriile decizii şi că eşti unde eşti şi ce eşti datorită ţie. Dacă există vreun aspect în viaţa ta în care nu eşti fericit, autodisciplinează-te să faci orice e necesar ca să schimbi situaţia.
240 Brian Tracy
Motivul pentru fericire
Adesea, dimensiunea decalajului dintre situaţia prezentă şi condiţiile şi circumstanţele de care ţi se pare că
ai nevoie ca să fii fericit este cea care determină dacă tu eşti fericit sau nefericit. Asta e în mare măsură o problemă ce ţine de propria ta evaluare şi decizie.
Există o veche zicală care spune că „succesul înseamnă să obţii ce vrei; fericirea înseamnă să doreşti ceea ce obţii.” Când venitul tău şi viaţa ta sunt în concordanţă cu ţelurile şi aşteptările tale şi eşti mulţumit de situaţia ta, te simţi fericit. Dacă, pe de altă parte, dintr-un anumit motiv, situaţia ta actuală e diferită de ceea ce vrei şi aştepţi cu adevărat, vei fi nemulţumit şi nefericit.
Această stare de nemulţumire se poate schimba constant. Când îţi începi cariera, un venit de 50 000 de dolari pe an poate părea o mare realizare. Însă odată ce atingi acest ţel, începi să fii nefericit pentru că nu câştigi 100 000 de dolari sau mai mult. Unii oameni sunt nefericiţi să câştige un milion de dolari pe an.
Fericirea este un produs secundar
Interesant este faptul că fericirea nu este un ţel spre care poţi tinde şi pe care-l poţi atinge în şi prin sine. Fericirea este un produs secundar care este resimţit când faci ceva care îţi place cu adevărat în timp ce eşti în compania oamenilor pe care-i placi şi-i respecţi.
Earl Nightingale, probabil cel mai faimos şi respectat comentator de radio despre succes din istorie, a spus că „fericirea este realizarea progresivă a unui ideal
NU scuzelor! 241
demn”. Oricând ţi se pare că te deplasezi, pas cu pas, înspre ceva care este important pentru tine, înspre cele mai importante ţeluri ale tale, te simţi automat fericit.
Te simţi satisfăcut şi mulţumit. Ai un sentiment enorm de dezvoltare personală şi de bună-dispoziţie.
Cinci ingrediente ale fericirii
Autodisciplina este esenţială pentru fericire. Pentru a avea autodisciplină, este necesar atât să îţi stabileşti clar ce înseamnă fericirea pentru tine, cât şi să munceşti progresiv în fiecare zi pentru dobândirea acelei condiţii ideale.
Din experienţa şi învăţăturile mele, am aflat că există cinci ingrediente ale fericirii. Un neajuns în oricare dintre aceste aspecte poate cauza stres, nefericire şi sentimentul de pierdere al controlului.
Cinci ingrediente ale fericirii
1. Sănătate și energie. Acesta este probabil cel mai important element al unei vieţi bune. Ne luptăm pentru el toată viaţa. Doar atunci când te bucuri de niveluri ridicate de sănătate lipsită de durere şi de un flux continuu de energie te simţi cu adevărat fericit.
În multe cazuri, sănătatea este o „nevoie deficientă”.
Asta înseamnă că nu te gândeşti la sănătatea ta prea mult până când nu eşti lipsit de ea. De exemplu, nu te gândeşti la dinţii tăi până nu te dor. Nu te gândeşti la corpul tău până nu ai junghiuri sau o durere de vreun fel.
242 Brian Tracy
Trebuie să foloseşti disciplina şi voinţa pe parcursul vieţii tale pentru a dobândi şi menţine niveluri ridicate de sănătate şi condiţie fizică. Capitolele 16 şi 17 le abordează în detaliu.
2. Relaţii fericite. 85 la sută din întreaga ta fericire – sau nefericire – va veni din relaţiile cu alţi oameni. Aşa cum a spus Aristotel: „Omul este un animal social.” Suntem concepuţi să funcţionăm în societate, muncind şi trăind alături de alţi oameni în fiecare stadiu al vieţii noastre.
Abilitatea ta de a dezvolta şi de a menţine relaţii de bună calitate cu soţul/soţia, copiii, prietenii, colegii şi alţii este adevărata măsură a calităţii personalităţii tale şi a nivelului tău de sănătate mentală. Oamenii cu niveluri ridicate de stimă de sine şi respect de sine se înţeleg mai bine cu ceilalţi şi au vieţi mult mai fericite.
Una dintre cele mai mari greşeli ale noastre este să
ne luăm drept sigure relaţiile, în special pe cele importante. Adesea nu ne gândim la ele până când nu apare o problemă şi apoi nu ne mai gândim la altceva.
3. Muncă semnificativă. Pentru a fi cu adevărat fericit, trebuie să fii complet implicat în viaţă. Trebuie să faci lucruri care te menţin activ şi îţi dau un sens de împlinire. Dacă îţi câştigi existenţa, trebuie să faci o muncă ce-ţi place, pe care o faci bine şi pentru care eşti bine plătit.
Oamenii sunt cu adevărat fericiţi doar atunci când li se pare că aduc o contribuţie de un anumit tip, că fac mai mult decât obţin. Trebuie să simţi că ceea ce faci schimbă într-adevăr ceva în vieţile şi munca altor oameni.
