Apropo, am avut aceeași experiență în încercarea de a găsi un taxi în intervalul orar 17:00–19:00 atât în New York, cât și în Paris. În această perioadă din zi, industria taxiurilor pur și simplu închide porțile. Când Uber a intrat pe piețele din New York și Paris șoferii de taxi s-au revoltat și au făcut grevă. În Paris au pornit chiar lupte de stradă și au fost arse mașinile șoferilor companiei Uber.
Astăzi, Uber are mai multe mașini și șoferi, atât în New York, cât și în Paris, decât a dezvoltat întreaga industrie a taxiurilor în ultimii 100 de ani. Și toți prosperă.
Ești un potențial geniu
Ceea ce vreau să spun este următorul lucru: există o sumedenie de idei noi în jur.
Nu ai nevoie decât de o singură idee bună pentru a îmbunătăți un produs existent sau pentru a crea un produs sau un serviciu nou, ca să începi să ai succes financiar.
Albert Einstein a scris: „Fiecare copil se naște geniu“.
Adevărul este că te-ai născut un potențial geniu. Ai capacitatea de a rezolva aproape orice problemă, de a depăși aproape orice obstacol și de a realiza aproape orice scop pe care ți-l propui, atât timp cât ai o atitudine clară față de scop și îți concentrezi toată energia mentală asupra unei singure idei, ca un
fascicul de lumină laser.
Cerința cea mai importantă pentru a-ți activa puterea creativă a minții este claritatea. Trebuie să îți fie foarte clar scopul pe care dorești să îl atingi sau obstacolul care îți stă în cale. Cu cât ești mai capabil să creezi mai multă
claritate, cu atât îți vei atrage în viață ideile, oamenii și resursele de care ai nevoie pentru a-ți rezolva problema și a-ți atinge scopul.
Tipuri de creativitate
Există două tipuri esențiale de inteligență creativă: inteligența integrată și gândirea originală.
Prin inteligența integrată, combini și recombini informații existente, idei și experiență în forme noi, mai bune și mai dezirabile. Acesta este motivul pentru care cele mai creative inovații sunt realizate de oameni care dețin cunoștințe considerabile și experiență în domeniul respectiv.
A doua formă de inteligență, gândirea originală, este atunci când vii cu o idee pe care nu a mai avut-o nimeni. Această idee se poate baza pe o cantitate colosală
de cunoștințe și de experiențe, însă tu o duci la un nivel superior și creezi ceva cu totul nou, cum ar fi Google, iPhone sau Uber.
Minunata descoperire este că abilitatea ta creativă este ca un mușchi. Cu cât o folosești mai mult, cu atât devine mai puternică și cu atât lucrează mai repede în favoarea ta. Practicând unele dintre tehnicile descrise aici, îți poți mări coeficientul de inteligență chiar și cu 25 de puncte, ceea ce te va catapulta de la categoria mediu sau peste mediu la categoria geniu.
Ce te reține
Dacă toți avem capacitatea de a funcționa la nivel de geniu, de ce există atât de puține persoane care își deblochează potențialul mental maxim pentru a avea idei extraordinare cu care își pot schimba și îmbunătăți calitatea vieții sau a muncii?
Există trei dușmani principali ai gândirii creative: zona de confort, neputința dobândită și teama de eșec sau de respingere.
Probabil cel mai mare dușman al progresului este zona de confort, sentimentul de automulțumire sau confort pe care-l au oamenii după ce au făcut anumite lucruri într-un anumit fel vreme îndelungată sau poate chiar și numai o perioadă
scurtă. Aceasta este explicația pentru care multe dintre marile inovații în afaceri sau în tehnologie provin de la companii noi din afara industriei, start-up-uri aparținând unor oameni fără un bagaj deosebit de experiențe. Aceștia nu au zone de confort de care să se rupă.
Tendința naturală este aceea ca o persoană să alunece în zona de confort și ca apoi să opună rezistență tuturor elementelor noi sau diferite în domeniu. În loc să
fie deschisă față de modalități noi, mai performante, mai ieftine sau, pur și simplu, mai convenabile de a realiza un produs sau de a livra un serviciu, o astfel de persoană se împotrivește schimbărilor de orice fel. Preferă afirmațiile de genul „Mereu am procedat astfel“, sau „Am mai încercat asta și nu a mers“, sau
„Costă prea mult“, sau „Ce nu e bun la modul în care procedăm în prezent?“
În multe companii există sindromul NIA – Nu a fost Inventat Aici. Când vine cineva din afara industriei cu o idee nouă, aceasta este imediat respinsă și ignorată.
Eșecul de a ieși din zona de confort
În 2006, cei de la Apple au anunțat scoaterea pe piață a noului lor iPhone. Puteai activa telefonul apăsând pe un singur buton, puteai scrie chiar pe ecranul telefonului, puteai face și trimite prietenilor fotografii și filme, puteai comunica prin rețelele de socializare și puteai descărca muzică instantaneu din magazinul iTunes.
Era o idee revoluționară. Oamenii au făcut cozi și au dormit pe străzi pentru a fi siguri că vor cumpăra primele telefoane disponibile. Apple a vândut milioane de iPhone și, până în mai 2016, vânduse peste 947,7 milioane de dispozitive, devenind cea mai valoroasă companie din istorie.
În 2006, Nokia deținea 50% din piața de telefoane mobile din lume. Blackberry avea 49% din piața telefoanelor celulare pentru afaceri. Directorii executivi ai ambelor companii, care probabil gândeau cam la fel, și-au zis: „iPhone este doar o jucărie. Este un capriciu trecător. Oamenii nu sunt interesați de clopoței și fluierașe. Curând vor reveni la telefoanele robuste, sigure pe care le oferim noi“.
În cinci ani, ambele companii au decăzut din poziția de lideri mondiali la stadiul de a-și închide porțile. Aveau o asemenea automulțumire determinată de succesul anterior, încât nu s-au putut schimba în timp util. Căderea în zona de confort poate fi periculoasă, atât în viața de afaceri, cât și în cea personală.
Neputința dobândită
Al doilea dușman al creativității este neputința dobândită. Oamenii se simt neajutorați în fața schimbărilor rapide, a concurenței sau a impedimentelor neașteptate. Este unul dintre motivele principale pentru care oamenii nu încearcă
ceva nou sau diferit. Iar dacă se întâmplă să aibă vreo idee de a face ceva diferit, o resping imediat și revin la ceea ce făceau.
Neputința dobândită apare atunci când cineva încearcă idei noi și eșuează, lucru care li se întâmplă în mod obișnuit tinerilor. După mai multe eșecuri, sau după
unul singur, ei ajung la concluzia că nu pot schimba situația sau starea lucrurilor.
Dezvoltă această neputință dobândită și încetează să mai încerce să facă lucruri noi. Asta se poate întâmpla foarte devreme în decursul vieții și poate persista pe tot parcursul carierei.
Teama te trage înapoi
Cel de-al treilea dușman al creativității este teama de eșec împreună cu geamăna ei, teama de respingere. Teama de eșec declanșează o formă de paralizie similară
cu cea a căprioarei surprinse de faruri. Ori de câte ori există teama de pierderea timpului sau a banilor, prin preajmă se află și teama de eșec, iar oamenii încep să
se gândească la ceea ce ar putea să dea greș. Bat imediat în retragere din fața încercării sau a investiției în orice lucru nou sau diferit.
