5
EXPERIENTĂ UNIFICATOARE
'
SI VIATĂ FILOZOFICĂ
'
'
ARNOLD I. DAVIDSON Manifestaţi de mult timp un interes profund pentru misticism şi în particular pentru misticismul lui Plotin. Care e originea, care sunt motivele acestui interes?
PIERRE HADOT Interesul meu n-are legătură cu experienţele adolescenţei mele la care m-am referit. Dacă, pe parcursul educaţiei mele religioase, am dat peste texte de mistică creştină, n-am făcut totuşi legătura între ce trăisem şi ce citeam la misticii creştini. Încă de foarte tânăr, l-am citit pe Pascal care folosise celebra formulă: ,,Dumnezeu accesibil inimii".
Exista şi „memorialul" care s-a aflat cusut în haina lui după
moartea sa şi care relatează un fel de extaz trăit în 1654. În orice caz, am descoperit pentru prima dată termenul de „experienţă mistică" în cartea neo-tomistului Jacques Maritain Distinguer pour unir ou Ies degres du Savoir, unde apărea ca încununare a cunoaşterii. Dar mai ales în lecturile „spirituale" de la Facultatea de Teologie, când am avut acces la opera sfântului Ioan al Crucii. Acest mistic a codificat fazele itinerarului mistic, distingând trei etape: calea purificatoare, calea iluminatoare, calea unificatoare, moştenite de altfel de la Plotin şi de la neoplatonism. Dar sfântul Ioan al Crucii a scris şi poeme admirabile, care m-au captivat intens. Am simţit dorinţa de a cunoaşte experienţe similare. În ochii
EXPERIENŢĂ UNIFICATOARE ŞI VIAŢĂ FILOZOFICĂ !21
mei, acesta era punctul cel mai înalt la care se putea înălţa o viaţă de om. Credeam în mod naiv că sunt capabil să ajung acolo, la fel ca orice alt creştin de altfel. Eram atât de fascinat de sfântul Ioan al Crucii, încât am vrut să părăsesc clerul secular pentru a intra în ordinul religios al carmeliţilor, ordin contemplativ şi monahal - cel căruia îi aparţinuse sfântul Ioan al Crucii. Stareţul carmelit de la Avan, din apropiere de Fontainebleau, unde mă retrăsesem, mi-a dat de înţeles că această dorinţă de contact direct cu Dumnezeu era o eroare şi că trebuia neapărat să trec prin Isus Cristos.
Ne putem de altfel întreba dacă mesajul creştin este compatibil, la urma urmei, cu mistica, de vreme ce experienţa mistică, cum spuneam, trebuie să ofere un contact direct cu Dumnezeu, în timp ce, în creştinism, Cristos este mediatorul indispensabil. Dar n-o să deschid acum această problemă dificilă. În orice caz, n-am cunoscut nici cea mai măruntă experienţă mistică.
În cartea lui Maritain, mistica lui Plotin era amintită
de mai multe ori, pentru a arăta în ce măsură îi era inferioară
misticii creştine. Dar Maritain recunoştea că ea îl influenţase pe sfântul Augustin. De aceea, în anii 1945-1946, am început să citesc Plotin, în special tratatele unde vorbeşte despre experienţa sa mistică. Am descoperit astfel existenţa unei mistici pur filozofice.
Aş adăuga că, în pofida faptului că am lucrat mult timp pe textele mistice ale lui Plotin, n-am abordat decât o infimă
parte din giganticul domeniu al misticii universale. În consecinţă, nu pot vorbi decât cu mari reţineri despre mistică
în general.
Exis tă o pregătire filozofică pentru experienţa mistică, chiar dacă aceas tă pregătire nu garantează rezultatul scontat, adică
