122 FILOZOFIA CA MOD DE VIAŢĂ
Uniunea mistică? Întrebarea poate fi pusă şi altfel: ce raport există, după părerea dumneavoastră, între exerciţiile spirituale şi experienţa unificatoare?
La Plotin, există două căi care pregătesc experienţa: în primul rând o cale cognitivă, în care se studiază teologia, în special teologia negativă - Plotin spune că într-un sens este vorba despre indicatoare care arată calea, dar care nu te fac să parcurgi drumul -, şi o cale practică, reprezentând adevăratul drum şi care conduce concret spre experienţă. Pentru Plotin, această cale practică e constituită din purificări, asceză, exerciţii spirituale, practica virtuţilor, efortul de a trăi în conformitate cu Spiritul. În acest sens, se poate spune că, pentru Plotin, filozofia, atât în discursul său, cât şi în opţiunea sa de viaţă, pregăteşte experienţa mistică. Am folosit intenţionat cuvântul „Spirit", la fel cum am făcut-o în unele traduceri ale mele din Plotin. Desemnez prin cuvântul „Spirit"
o realitate pe care majoritatea traducătorilor şi comentatorilor lui Plotin o numesc, pe bună dreptate de altfel, ,,Intelect"
şi care este prima fiinţă care emană nemijlocit din realitatea supremă, realitatea supremă fiind pentru Plotin Unul absolut. Intelectul, care este divin, conţine toate Formele fiinţelor, toate Ideile. Dacă am folosit cuvântul „Spirit", termen care are în mod evident conotaţii spirituale, este pentru a face să fie mai bine înţeleasă expresia „a trăi în conformitate cu Spiritul". Căci este poate mai dificil de înţeles ce ar vrea să
spună: a trăi în conformitate cu Intelectul. Dar, aşa cum foarte bine a arătat Emile Brehier, Intelectul reprezintă pentru Plotin în primul rând o atitudine spirituală de reculegere în sine însuşi 1 • Când spunem că eul uman trăieşte în r. E. Brehier, La Philosophie de Plotin, Vrin, Paris, 1982, pp. 97-98.
EXPERIENŢĂ UNIFICATOARE ŞI VIAŢĂ FILOZOFICĂ 123
conformitate cu Intelectul sau cu Spiritul sau că se identifică
cu el, asta vrea să spună că există o transparenţă perfectă în relaţia cu sine însuşi, că depăşeşte aspectul individual al eului pentru a atinge nivelul universalităţii şi al interiorităţii.
De fapt, Intelectul este într-un fel locul în care toate fiinţele sunt interioare unele faţă de altele, fiecare Formă fiind simultan ea însăşi şi toate Formele. Eul îşi este astfel interior sieşi, celorlalţi şi Spiritului. A atinge acest nivel al eului înseamnă
de altfel să atingi deja un prim grad de experienţă mistică, fiindcă e vorba despre un mod supra-raţional de a fi şi de a gândi. Gradul superior ar fi starea de unitate totală, contactul cu Unul, care este totodată şi Binele.
Asta înseamnă că există niveluri ale misticismului. Dar se pune şi problema tipului de misticism. Având în vedere că o experienţă mistică poate fi provocată prin mijloace artificiale, de exemplu de droguri, există vreo diferenţă între experienţa provocată în acest mod şi experienţa unificatoare a marilor mistici?
În această privinţă, n-am pretenţia că vă pot da un răspuns cu adevărat pertinent. Nu pot decât să recomand lectura cărţii lui Michel Hulin, care tratează excelent această problemă. Am vorbit deja despre cartea sa intitulată La Mystique sauvage1 • Prin acest termen, Michel Hulin desemnează
ansamblul de experienţe mistice nelegate de o religie sau de o tradiţie spirituală, şi aşază de o parte „sentimentul oceanic"
şi de alta experienţele obţinute prin folosirea drogurilor. El arată că experienţele obţinute sub efectul drogurilor, care par să dea o impresie destul de asemănătoare cu experienţa mistică, sunt experienţe artificiale. Cum asemenea experienţe r. P.U.F., Paris, 1993.
