182 FILOZOFIA CA MOD DE VIAŢĂ
trebuia să scrie pagini după pagini pentru a reuşi să regăsească dispoziţia lăuntrică pe care ar fi trebuit s-o aibă în chip firesc.
Am putea spune că transcendenţa idealului de înţelepciune explică această neterminare a filozofiei.
8
DE LA SOCRATE LA FOUCAULT.
O LUNGĂ TRADIŢIE
ARNOLD I. DAVIDSON În eseul dumneavoastră, ,,Eloge de Socrate ': este puternic conturată figura lui Socrate aşa cum apare ea în interpretarea lui Kierkegaard şi a lui Nietzsche.
Ce legătură vedeţi între Socrate din Antichitate şi refolosirea constantă a acestei figuri în istoria filozofiei?
PIERRE HADOT În strălucirea figurii lui Socrate există ceva extraordinar. Aşa cum a spus-o Merleau-Ponty, în lecţia sa inaugurală de la College de France, care îmi place mult -
chiar şi acum continui s-o citesc şi s-o recitesc'----- , toţi filozofii sau aproape toţi (l-aş lăsa deoparte pe Epicur) ,,s-au plasat mereu sub patronajul unui om care nu scria, care nu preda,
[ . . . ] care le vorbea celor pe care-i întâlnea pe stradă şi care a avut probleme cu opinia publică şi cu autorităţile". Citez acest pasaj cu o plăcere cu atât mai mare, cu cât, în context, Merleau-Ponty enunţă problema pe care ne-o punem în aceste convorbiri: ,,Filozofia scrisă în cărţi a încetat să le vorbească oamenilor. Caracterul ei insolit şi aproape insuportabil s-a ascuns în viaţa decentă a marilor sisteme." Acest elogiu al lui Socrate, rostit la mijlocul secolului XX, aminteşte de un text scris de Plutarh cu nouăsprezece secole mai devreme. Este un text la care am mai făcut trimitere. El spune că dacă Socrate a fost filozof, a facut asta plimbându-se cu prietenii, mâncând cu ei, discutând cu ei, mergând asemenea
184 FILOZOFIA CA MOD DE VIAŢĂ
lor la război si bând în cele din urmă cucuta, nu tinând lectii
'
'
'
de la înăltimea
'
unei catedre. A arătat totodată că viata
' coti-
