Pentru o clipă, a părut că dă să zâmbească.
1 în original, The Expanding Eyes of Man behold the depths of wondrous worlds!
(William Blake). (N. trad.)
În următoarele patruzeci de minute, Gavin i-a vorbit lui Matt în termeni solemni despre „viziunea" lui; despre materialele folosite, despre tehnică; despre stoicismul
său, deşi creaţiile nu-i sunt recunoscute în prezent, având încredere că secolul XXI îi va aduce recunoaşterea universală.
- Trebuie să mergi mai departe şi să nu-ţi pierzi speranţa, a spus Gavin.
Iată un bărbat aparent timid, singuratic, care în prezenţa lui Matt prindea aripi, dornic să fie apreciat şi să-şi facă un prieten. Matt depunea eforturi mari să-1 asculte.
Starea de greaţă apărea şi dispărea, dar se mai domolea când reuşea să-şi îndrepte capul spre o fereastră şi să tragă în piept aerul rece şi proaspăt. în aer plutea o enigmă, ascunsă la vedere. Ridicolele manechine, cu ochii lor de sticlă ieftină, lipsite de vedere şi care totuşi îl priveau fix în ochi. Ajută-ne! Salveazâ-ne!
Matt bănuia că Phelan şi Ricci, prietenii lui, trecuseră deja pe-aici; văzuseră
studioul lui Gavin, se holbaseră la figurile neobişnuite şi depuseseră eforturi colosale să nu-i râdă-n faţă. Oare ce părere avuseseră despre asta? Oare le trezise vreo suspiciune? Oriana spusese că îl interogaseră pe „Joseph Gavin", aşa cum făcuseră
şi cu alţii de care amintise ea, dar că aparent nu găsiseră nimic care să-1 poată
incrimina. Cu toate astea, trebuie să fi cercetat trecutul lui Gavin. Aveau acces la mai multe informaţii decât Matt.
Poate că Gavin avea un alibi pentru noaptea în care Zwolle fusese răpită?
Poate că cineva era dispus să mintă pentru el? Matt simţea o simpatie jenantă
pentru NUME NECUNOSCUT, chiar dacă abia suporta să privească creaţiile lui.
Pentru că ce vedea el acum era pur şi simplu un exemplu de artă proastă; cu mari pretenţii şi ambiţioasă, dar o artă proastă; lipsită până şi de farmecul capricios şi stângaci al artei „abstracte", în culori primare.
Cu toate astea, în orgoliul lui, nu ar fi gelos pe un alt artist... nu-i aşa? Era greu de imaginat că NUME NECUNOSCUT ar fi putut să îşi orienteze atenţia spre Duana Zwolle sau spre orice altceva decât CĂSĂTORIA RAIULUI CU IADUL cu intenţia de a face rău.
În timp ce Gavin vorbea şi îşi răsucea degetele prin barbă, Matt se uita la cât de murdar era. Nu părul şi barba, pe care în mod cert le îngrijea, ci mâinile, unghiile şi gâtul. Corpul bărba-tului trebuie să fi fost acoperit cu murdărie: noroi sfânt? Salopeta atârna pe el plină de jeg. Lui Matt îi displăceau în mod deosebit salopetele. Pe dedesubt, Gavin purta o flanelă cu mânecă lungă, roşie şi soioasă.
Pe pervazul unei ferestre din apropiere se afla şapca cu cozoroc galbenă din piele.
Matt 1-a întrerupt, adresându-i-se:
- Scuză-mă, te rog... îţi spui „NUME NECUNOSCUT".
Dar care este numele tău real? Mi s-a spus că ar fi Joseph...
-Ti-am spus deja: sunt NUME NECUNOSCUT.
- Nu acesta este numele pe care l-ai primit când te-ai născut sau numele din acte, nu-i aşa?
- Suntem clădiţi din trup şi suflet. Trupul nostru este cel care primeşte nume, nu sufletul. Dacă eşti artist, atunci ar trebui să pricepi.
- Da! Sigur că înţeleg! Doar că eram... curios. Mi s-a spus că...
- Cine? Cine ţi-a spus?
- Proprietarii galeriilor despre care ţi-am spus, şi...
Sculptorul bărbos 1-a privit pe Matt cu o surprinzătoare animozitate. îşi strângea şi-şi descleşta pumnii, iar ochii de oţel aruncau săgeţi de foc. Printre smocurile de barbă, Matt îi vedea bărbia slabă şi puţin proeminentă. //
cunosc!
- Ce ţi-au spus despre NUME NECUNOSCUT? Acele femeiuşti? Ignorantele alea?
Ele habar nu au cine este NUME NECUNOSCUT.
- Ele... au avut numai vorbe de laudă. Iţi admiră creaţiile. Ele...
- Ele nu au văzut niciodată creaţiile mele! Nu adevărata mea artă.
- Ele mi-au sugerat să te caut, pentru că...
Fără să vrea, Matt s-a trezit imitându-1 pe sculptor în propriul discurs. Adrenalina îi pulsa prin vene, pregătindu-1 de luptă; deşi continua să zâmbească, aşa cum ar face un om rezonabil, prietenos, un colecţionar de artă, încercând să-şi păstreze calmul.
Cu toate astea, mirosurile din hambar - vopsea, alte chimicale, putregai organic - îi întorceau stomacul pe dos.
- Una dintre aceste femeiuşti e Oriana, nu-i aşa? a spus Gavin
- Cine? Oriana? Nu sunt sigur. Nu cred.
- Ea... e o trădătoare. Arta ei este urâtă, iar patul ei, o cocină de porci. Ai descoperit şi tu asta... aşa-i?
