DESCO PERIREA TERENULUI ANTROPOLOGIC
81
Imediat ce mascatul îşi auzea numele rostit, îşi scotea masca şi se resemna, aşezându-se pe o bancă din apropiere. Scenariul s-a repetat aproape identic cu toţi ceilalţi membri ai echipei. În cele din urmă, şi-au scos măştile şi au devenit paşnici şi simpatici ca o turmă de mieluşei. Schimbarea a fost într-adevăr spectaculoasă.
Personajele mascate erau feroce, îndrăzneţe şi nepoliticoase, în timp ce tinerii care stăteau acum la masă şi beau un pahar de vin cu gazdele erau nişte băieţi de treabă, care discutau decent despre viaţa de zi cu zi a satului cu membrii familiei Hîra.
Neaşteptata schimbare a personalităţii mascaţilor, de îndată
ce masca era scoasă, m-a făcut să-mi amintesc de filmul Masca, avându-l pe Jim Carrey în rolul principal-un funcţionar de bancă
simpatic, dar timid şi ghinionist, care uneori este ridiculizat de colegii săi şi devine un demon feroce de îndată ce intră în posesia unei măşti magice. În aceeaşi linie, mi-am amintit de o carte despre măşti pe care o citisem recent. În introducerea lucrării, se făcea o remarcă în strânsă corelaţie cu ceea ce tocmai se desfăşura în faţa ochilor mei: ,,Măştile se mai poartă, desigur, în multe ţări europene, în timpul carnavalului; oamenii obişnuiţi apar deghizaţi în piraţi, prinţi indieni sau orice alt personaj pitoresc ce li se pare interesant. Dar aceasta este doar o deghizare, iar purtătorii habar n-au că incarnează, de fapt, personajul din spatele măştii pe care o poartă. Iniţial, fiecare mască era impregnată de semnificaţii, iar masca în sine sau persoana care o purta reprezenta în mod misterios o putere ascunsă sau un spirit" (Lommel, 1972, p. 7).
Discuţiile nu au durat prea mult. Însuşi primarul le-a spus tuturor că au mai rămas doar câteva minute până la miezul nopţii.
Fiicele lui s-au grăbit să aducă nişte sticle de şampanie şi mai multe artificii special cumpărate pentru eveniment. Toată lumea a fost invitată să participe la această scurtă ceremonie. Am aflat după
aceea că, în fiecare an, la ora I 2, aducerea şampaniei şi a artificiilor afară, în stradă, la aer curat, unde oaspeţii ciocneau un pahar cu ai casei, devenise o tradiţie de familie. Astfel, ne-am băut şampania la lumina artificiilor şi am cântat împreună „La mulţi ani!".
După acest scurt episod, grupul de mascaţi a plecat spre alte case, iar familia primarului şi oaspeţii au intrat pentru a continua 82 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
petrecerea. În acelaşi timp, aşteptau cu urechile ciulite ca să audă
dacă vin alte trupe de mascaţi. Din perspectiva cercetării mele, atmosfera a fost incredibil de prietenoasă şi deosebit de productivă.
Aceasta a fost doar prima zi a lungii mele cercetări în Heleşteni, Ruginoasa şi câteva dintre satele moldoveneşti învecinate.
De atunci şi până în ianuarie 2021, când am pus punct acestei cercetări de teren, am avut ocazia să petrec aproape fiecare sfârşit de an acolo, pe lângă alte şase luni din 2012 petrecute în întregime în regiune. Şi am devenit antropologul pe care sătenii din regiune l-au numit Americanul.
CAPITOLUL 2
COMUNA HELESTENI DIN MOLDOVA
ŞI JOCURILE RURALE
Heleşteni este comuna unde mi-am petrecut cea mai mare parte a cercetării şi unde am locuit în timpul incursiunilor mele succesive de cercetare în zona judeţului Iaşi, din decembrie 2009
până în ianuarie 2021. Mulţi cititori ai acestor rânduri s-ar putea întreba din ce motiv ar deveni Heleşteni o ţintă preferată pentru o cercetare antropologică. Nu-i foarte simplu de răspuns. Dacă
cineva ar călători astăzi din întâmplare prin Heleşteni, este foarte probabil ca nimic deosebit să nu-i atragă atenţia. Cele două piramide gigantice de pământ de origine hallstattiană târzie 1 din zona satului Movileni i-ar părea unui străin doar două mici dealuri, răsărite cumva în mijlocul câmpiei. Heleşteniul de astăzi nu are nimic deosebit în comparaţie cu alte localităţi din zona deluroasă care urmează întinderii de la est de Carpaţii Orientali. Cu toate acestea, în urmă cu mai bine de un secol, Garabet !brăileanu, cunoscutul critic literar, sociolog şi filozof de origine armeană, a scris pagini memorabile în care înfăţişează Heleşteniul văzut prin ochii lui de adolescent: ,,Dar ce frumos era acolo! O casă ca un palat, înconjurată de grădini de florării - cu un iaz colosal în mijlocul grădinilor, cu un pod frumos peste iaz, cu bănci şi chioşcuri prin grădini. La masă ne chema cu un clopot. Uneori la masă erau câte 40 de musafiri. Şi azi parcă-mi aduc aminte de r. Cultura Hallstatt este una dintre civilizaţiile Epocii Bronzului în Europa de Vest şi Centrală, din secolul al Xii-lea până în secolul al VIII-lea î.Hr. Denumirea provine de la satul austriac Hallstatt, unde s-au găsit numeroase artefacte şi morminte specifice acestei perioade.
84
JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA