Istoria şi aria de răspândire a Jocului Caprei Jocul Caprei - Capra de Crăciun, Capra de Anul Nou sau pur şi simplu Capra - este una dintre cele mai răspândite piese de teatru folcloric din Europa şi din lume. Cercetări comparative recente (Gunnell, 2007a), precum şi efortul arhivistic concertat al mai multor folclorişti din secolul XX (Cawte, Helm, Peacock, 1967), au relevat faptul că acest ritual a fost foarte răspândit până în urmă cu câteva decenii, acoperind practic toată Europa de la nord spre sud, precum şi pe suprafeţe mari ale Rusiei (Warner, 1977).
Cunoscută drept julebukkîn Norvegia, julbockîn Suedia, julebukîn Danemarca, joulupouki în Finlanda, naarisokk în Estonia, hobbyhorse în Anglia, capra în România, K03a în Ucraina, K03efl în Rusia, piesa apare sub diferite denumiri pe o zonă geografică gigantică.
O simplă privire de ansamblu asupra acestui imens material ne arată că piesa populară - considerată simplă sau chiar primitivă este, de fapt, una dintre cele mai jucate şi mai de succes reprezen-90
JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
taţii dramatice inventate de om, vizionată de mai multe ori şi de mai mulţi spectatori decât orice piesă a lui Shakespeare, Ibsen sau Sofocle. Motivul este acela că, şi într-un singur sat, la sfârşitul lunii decembrie, se formau trei sau patru astfel de alaiuri ale caprei. În aceste sate, se jucau în curţile şi casele gospodarilor cel puţin roo de reprezentaţii în cele câteva zile ale sărbătorilor de iarnă. Dacă ar fi să adunăm toate satele în care s-a practicat vreodată acest ritual şi să calculăm numărul de spectatori, concluzia imediată ar fi că această simplă reprezentaţie a avut un succes enorm pentru oamenii care au trăit vreme de secole în societăţi agricole. Elementul comun, în toată diversitatea Jocului Caprei, este tocmai masca ritualică, un cap de lemn cu maxilar mobil, legat cu o sfoară care permite manevrarea dibace de către persoana care poartă masca, astfel încât fălcile de lemn să clămpănească ritmic sau chiar să apuce obiecte precum o făptură vie.
Ofiţerii Caprei şi istoria recentă a comunei Heleşteni În comuna Heleşteni, acest ritual poartă numele de Capra; cu toate acestea, o voi numi Jocul Caprei, urmând o lungă tradiţie a folcloristicii româneşti care a consacrat acest concept în texte de specialitate (Rosetti, Pop, Pervain, 1964, p. 67 ). Jocul Caprei este prezent şi astăzi în această localitate, fiind jucat de cel puţin trei-patru echipe în fiecare iarnă în trei dintre cele patru sate ale comunei: Oboroceni, Hărmăneasa şi Heleşteni. În aceste trei sate, Capra arată mai mult ca un dans decât ca o piesă de teatru, iar majoritatea membrilor echipei poartă uniforme militare. De aceea, o denumire mai adecvată pentru acest ritual, aşa cum apare el la Heleşteni, ar fi mai degrabă Dansul Caprei.
În capitolul precedent, am vorbit despre surpriza mea de a vedea că versiunea actuală a Caprei de la Heleşteni nu include tradiţionala mască de capră cu pătura frumos împodobită acoperind complet jucătorul ce manevrează mandibula măştii de capră
şi mimează o capră reală care muşcă oamenii din mulţime. În timp ce mandibula în mişcare şi capul de capră din lemn se mai COMUNA HELEŞTENI DIN MOLDOVA ŞI JOCURILE RURALE
91
păstrează în structura măştii, pătura menită a împiedica privitorii să vadă persoana care manevrează capra, făcând-o să se comporte ca un animal amuzant şi buclucaş, lipseşte acum cu desăvârşire din costumul tradiţional.
Astăzi, la Heleşteni, capul de capră s-a redus la o reprezentare de dimensiuni reduse, sculptată în lemn şi înfiptă în vârful unui băţ, numită în studiile de folclor mascoidă (Vulcănescu, 1970, p.
208). Mascoida este împodobită cu mărgele, beteală şi coarne mici de capră sau de ţap. Un bărbat ţine mascoida în mână, făcând-o să-i clămpănească fălcile de lemn cu ajutorul unei sfori, în văzul tuturor spectatorilor. În acest timp, membrii echipei dansează pe sunetele muzicii de fluier şi de tobă, interpretate de alţi doi bărbaţi nemascaţi. De fapt, nici unul dintre membrii echipei Caprei nu poartă mască. Pe lângă cei trei membri ai echipei menţionaţi anterior, toţi bărbaţi maturi, trupa mai include cinci sau şase adolescenţi. Trei sau patru dintre ei poartă uniforme militare, iar doi sunt îmbrăcaţi într-un costum numit „Irod", ceea ce explică de ce aceştia din urmă sunt cunoscuţi sub numele de „Irozi". Unul dintre cei şase băieţi este aşa-numitul „comoraş" - de fapt, căpetenia grupului şi cel care stabileşte structura echipei.
Încă de la începutul cercetării, am fost surprins de prezenţa uniformelor de ofiţeri în ritualul Caprei de la Heleşteni. De ce echipele de Capre din Heleşteni includ trei-patru ofiţeri, în timp ce trupele din localităţile învecinate includ doar un turc, un grec, aşa-numiţii Irozi în straiele lor tradiţionale, dar nu şi ofiţeri? Este de presupus că toate aceste elemente îşi pot găsi explicaţia în istoria localităţii? Intuiţia mea iniţială a fost că, de fapt, cheia acestei întrebări ar putea fi relaţia dintre o serie de transformări politice, economice şi sociale şi schimbările importante în simbolismul şi morfologia acestui joc rural.
O simplă investigaţie cu privire la costumele membrilor echipei m-a trimis imediat la istoria recentă a localităţii. Catinca Horneţ, una dintre cele mai în vârstnice persoane chestionate, îmi declara următoarele: ,,Tinerii au început să se îmbrace în militari la Capră mai ales după al Doilea Război. Înainte ei purtau toţi haine de Irod. Însă după război au început să se îmbrace în ofiţeri, 92 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
Echipa Caprei din satul Hărmăneasa în curtea u n u i gospodar, 1 ianuarie 2015.
probabil fiind influenţaţi de costumele ofiţerilor, dar şi de faptul că femeile au început să facă tot mai puţin haine în casă" (Catinca Horneţ, 94 de ani, sat Heleşteni, 29 iunie 2012, interviu). Alţi localnici ai satului Heleşteni au completat tabloul cu informaţii chiar mai relevante: ,,De fapt, uniformele de la Capră au fost iniţial purtate ca o formă de derâdere împotriva armatei sovietice, văzută
ca armată de ocupaţie după al Doilea Război Mondial. Deci era un fel de batjocură faţă de uniformele ofiţerilor sovietici, care erau priviţi cu ură de români. Or acest tip de persiflare poate fi întâlnit la toate obiceiurile de Anul Nou şi mai ales la obiceiul mascaţilor; la mascaţi acest fapt este chiar mult mai vizibil decât la Capră"
(Crişu Aurel, 63 de ani, sat Heleşteni, 29 iunie 2012, interviu).
Faptul că în Heleşteni simbolurile din universul militar sunt mai importante decât în jocurile rurale ale altor localităţi îşi poate găsi explicaţia în urma analizei istoriei recente a satului. Al Doilea Război Mondial a afectat Heleşteniul mult mai mult decât alte localităţi din jur. În timpul acestui conflict, comuna a fost traversată de o linie de cazemate construite de armata română pentru a se apăra împotriva trupelor sovietice care atacau din estul ţării.
COMUNA H ELEŞTENI DIN MOLDOVA ŞI JOCURILE RURALE
93
