JOCURILE RURALE DIN RUG INOASA, O COMUNĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT 227
La fel ca în cazul jocurilor rurale din Heleşteni, şi în cazul Ruginoasei este evident că în complexul ritualic analizat găsim o expresie a unui micro-ecosistem cultural, dar a unuia deja puternic afectat de influenţele societăţii mainstream cu multă vreme în urmă.
Societatea românească a încercat să înţeleagă Bătălia tradiţională
a mascaţilor în termenii propriilor reguli, principii şi valori - şi a eşuat lamentabil, fiind prinsă în capcana etnocentrismului. Disputele înverşunate, dar sterile din punct de vedere conceptual, de pe bloguri, YouTube şi platforme de ziare sunt o expresie a acestui eşec, precum şi a etnocentrismului evident al societăţii româneşti, incapabilă să înţeleagă un ritual rural din perspectiva valorilor şi regulilor lumii rurale în care acesta a apărut.
CAPITOLUL 4
COMUNITĂTILE RURALE CUTUMIARE 1
'
51
' SISTEMUL LOR DE VALORI
Valorile rurale şi analiza acestora
În capitolele precedente, am întreprins o analiză a jocurilor rurale din comunele Heleşteni şi Ruginoasa, dând prioritate vocii localnicilor, deci felului în care ei înţeleg şi se raportează la aceste obiceiuri. În capitolul de faţă, voi urma o linie inaugurată de câţiva dintre cei mai versaţi antropologi de teren, care au vorbit despre limitele înţelegerii unei culturi doar ascultând vocea localnicilor.
Aceşti antropologi au plecat de la premisa că, pentru a ajunge la înţelegerea deplină a comunităţilor studiate, trebuie să privim 1. Joseph Obrebski este unul dintre autorii care, cunoscând bine viaţa ţărănească din interior, a putut să dea o explicaţie cuprinzătoare a ceea ce eu, pe parcursul acestei lucrări, numesc comunităţi cutumiare: ,,În comunitatea ţărănească a satului, care este o societate de familii legate într-un întreg printr-un complex de reţele de legături de rudenie, răspândindu-se şi dezvoltându-se odată cu dezvoltarea familiilor sale şi contractându-se odată cu dezintegrarea acestora, căminul ţărănesc este castelul său. În această societate, viaţa fiecărei familii este de interes public pentru comunitate în general. Naşterile, decesele şi căsătoriile [şi jocurile rurale, aş
adăuga - n.n.) sunt evenimente de importanţă publică şi, de regulă, întreaga comunitate participă la ceremoniile şi festivităţile comunităţii.
Există puţină intimitate în problemele de familie, iar casa familiei nu oferă
prea mult spaţiu privat membrilor ei. Toate acestea sunt, desigur, o expresie a părţii materiale a organizării familiei, o manifestare a coeziunii sale psihice, un centru din care iradiază toate activităţile sale şi o valoare comună a familiei impregnate cu amintirile colective ale trecutului şi sentimentele prezentului" (Obrebski, 1976).
COMUNITĂŢILE RURALE CUTUMIARE ŞI SISTEMUL LOR DE VALORI 229
cultura studiată ca pe un text, dar un text care trebuie citit privind peste umărul celor pe care îi studiem (Geertz, 1973). Acest exerci
ţiu trebuie practicat mai ales pentru că „ceea ce oamenii spun, ceea ce oamenii fac şi ceea ce oamenii spun că fac sunt lucruri diferite" (Mead, 1977). Acest tip de abordare este cel mai propice pentru subiectul capitolului de faţă pentru că întreprinderea propusă acum este mai subtilă şi mai puţin evidentă decât cea din capitolele precedente. În esenţă, este vorba despre analiza sistemului de valori al comunităţilor ţărăneşti studiate şi despre înţelegerea jocurilor rurale în relaţie cu acele valori.
Pentru a analiza şi explica acest tablou complex, voi face apel la teoriile unor gânditori care au construit o viziune teoretică bine articulată despre domeniul valorii. Mă refer aici la antropologul Clyde Kluckhohn şi la filozoful Robert Hartman. În construcţia teoriei sale despre valori, Kluckhohn a oferit mereu exemple din universul rural al ţăranilor, intuind că o teorie a valorii îşi poate găsi teren fertil de analiză în cultura ţăranilor (Kluckhohn, 1951).
Pe de altă parte, Robert Hartman este primul gânditor care a creat un sistem de axiologie formală şi a arătat că aceasta îşi poate găsi aplicabilitate în multe ştiinţe, incluzând sociologia, ştiinţele politice, psihologia şi antropologia (Hartman, 1969, p. 3u). Atât Kluckhohn, cât şi Hartman au observat că valorile individului sau ale societăţii se află într-o strânsă relaţie unele cu altele, într-un sistem complex de conexiuni. Valorizările pe care le fac indivizii prin aserţiunile şi faptele lor nu sunt totuna cu valorile pe care le deţin, însă aceste valori pot fi decriptate şi înţelese prin analiza judecăţilor şi aserţiunilor valorizante. Acest exerciţiu a fost dezvoltat de Hartman atunci când a creat aşa-numitul profil hartmanian al valorii (Hartman Value Profile), un portret axiologic al indivizilor. El s-a dovedit a avea aplicabilitate în multe domenii ale ştiinţelor umaniste, dar şi în etică, religie şi management. Vorbind despre sistemul de valori al ţăranilor şi, mai ales, procedând la decriptarea acestor valori prin analiza valorizărilor pe care le fac subiecţii unei culturi, am încercat, probabil pentru prima oară
