308
BASILE TATAKIS
editate şi cea mai importantă este cea care poartă titlul Comentarii şi judecăţi morale desemnată sub numele de Miscelanee (Miscellanea), un fel de enciclopedie În care filosofia ocupă locul cel mai important. Metochites citează aici mai mult de 70 de scriitori; Synesios, pe care îl consideră iubitorul tuturor felurilor de Înţelepciune, 1 pare a-i fi un izvor preferat.2 În prefaţa Miscelaneelor, spune că studiile l-au făcut să vadă „că marii oameni din trecut. au zis totul la perfecţiune, astfel Încât nu ne-au mai lăsat să
spunem nimic". Ascultăm aici vocea tradiţionalismului bizantin.
Ca atare, suntem condamnaţi să rămânem muţi? ,,Pentru a scăpa de acest mutism", spune În esenţă Metochites, ,,am scris aceste comentarii, cugetări pe care le-am aşternut pentru mine Însumi, aşa cum ele mi-au venit de-a lungul vieţii".3 Or, aceste cugetări nu sunt lipsite deloc de originalitate; deci, sub munca de redactare a acestei opere, Metochites ascunde efortul de a se elibera de tradiţia pe care o admiră.
Spiritul lui de independenţă este mult mai evident În atitudinea sa faţă de Platon şi faţă de Aristotel. Cine nu îi admiră pe aceşti filosofi ca fiind mari, spune el, nu îmi pare a fi un om inteligent; totuşi, nu voi accepta ceea ce aceşti doi filosofi au spus ca fiind cuvinte ale Pythiei.4 Îi recomandă lui Gregoras să-l citească
pe Aristotel, pe acest om care este mai valoros decât mulţi alţii.5
El consideră că Aristotel este incomparabil În Fizică şi În Logică, artizan perfect pentru a ne dezvălui natura, 6 dar crede că ar fi făcut mai bine dacă nu şi-ar fi scris Metafizica ce este de mică
valoare. O mare decepţie îl aşteaptă pe cititorul care a recurs la această operă după lecturarea celorlalte lucrări ale lui Aristotel 1 Miscelanees, p. 130.
2 Ibid., p. 126, 130 şi urm., 142 şi urm., 743.
3 Ibid., 15-17.
4 C. Sathas, op. cit., I, LXV.
5 R. Guilland, III, 269.
6 C. Sathas, op. cit.,I, LXIV, cf. Miscelanees, p. 42, 81, 85 şi urm.; a se vedea şi cap. 2, 4, 10, 11, 25, 54.
Ultim e l e t rei s e col e
309
care i-au dat speranţa că va găsi aici culmea Înţelepciunii. 1 Aristotel nu dă aici nicio soluţie clară şi precisă la problemele metafizice. În locul lui Aristotel, care este deseori obscur, fo mod intenţionat,2 Metochites îl preferă pe „admirabilul" Platon.3 Ceea ce îl atrage mai mult la el este a sa filosofie a matematicii. De la Pitagora şi de la Platon, el a trecut la studierea tuturor marilor matematicieni ai Antichităţii; i-a citit pe Teodor, Euclid, Nicomah, Apoloniu din Perga şi mai ales Ptolemeu, pe care îl numeşte regulă a Întregii ştiinţe matematice.4 Numeroase sunt capitolele din Miscelanee consacrate ştiinţelor matematice şi fizice. 5 Scopul acestor ştiinţe, spune Metochites, este căutarea absolut exactă şi inteligentă a realităţii. Dar matematica este superioară fizicii, deoarece ea se ocupă de fapte mai precise şi, În plus, nelimitate În număr. Mai mult, obiectul lor este o materie care nu este supusă
alterării şi schimbării.6 Fiecare număr este conceput În acelaşi mod de mintea tuturor oamenilor, deşi este desemnat printr-un cuvlnt diferit.7 Numărul este natura primordială a tuturor fiinţelor, fundamentul oricărui lucru Încorporat În materie, ca şi a ştiinţei matematice Înseşi. 8 Matematicile sunt produsul ultimei abstracţiuni a materiei prin intermediul minţii.9 Obiectul fizicii, din contră, nu rămlne niciodată identic sieşi, are ca rezultat explicaţii care, deşi contradictorii şi echivoce, pot părea adevărate.10
1 Miscelanees, p. 155-158.
2 Ibid., p. 4f, 46, 62. A se vedea anterior aceleaşi reproşuri pe care Psellos i le aduce lui Aristotel.
3 Jbid., cap. 4, 6, 7, 8, 12, 13, 24.
4 Jbid., p. 102; C. Sathas, op. cit., I, LXXXVII; CIV şi urm.
5 Jbid., cap. 12, 13, 22, 23, 43, 70.
6 B., III, 288, C. Sathas, op. cit., I, CXI.
7 Miscelanees, p. 160.
8 Ibid., p. 100.
9 Miscelanees, p. 161.
10 Ibid., p. 163-164.
