MIGNEf P. Patrologia Graeca, Petit-Montrouge, 161 vol.
RA.
Revue d'Auvergne.
REG.
Revue des Etudes Grecques, Paris.
REPW. Pauly Wissowa, Real-Enzyklopadie der Classischen Altertumswissenschaft, Stuttgart.
40
BASILE TATAK I S
RHP.
Revue d'histoire de la philosophie, Paris.
RM.
Revue de metapbysique et de morale, Paris.
TSK.
Theologische Studien und Kritiken, Hamburg, 1828 şi urm.
TU.
Texte und Untersuchungen von Gebhart und Harnack zur Geschichte der Altchristlichen Literatur
WW.
Wetzer und Welte's Kirchen Lexikon, ed. a II-a, Freiburg im Breisgau.
CUVÂNT ÎNAI NTE
I
Paginile pe care le prezentăm aici constituie un supliment la fascicula 3 din primul tom al Istoriei filosofiei de Emile Brehier, consacrat, aproape În Întregime, Evului Mediu occidental. Filosofia bizantină nu ocupă aici ded.t puţin spaţiu şi este potrivit să-i dăm un loc deosebit, cel pe care îl merită.
Acum deja un secol studiile bizantine au făcut mult pentru a ne debarasa de prejudecăţile pe care secolul al XVIII-lea le-a construit contra Bizanţului. În viziunea savanţilor, lumea bizantină se prezintă astăzi sub un aspect mult diferit şi mai interesant decât În trecut.
Grecia-Roma-Evul Mediu-Renaşterea, iată parcursul istoric general adoptat, chiar şi azi, pentru dezvoltarea civilizaţiei europene. Totuşi, Înţelegerea Evului Mediu, a Renaşterii, a contribuţiei popoarelor slave şi arabe la civilizaţia occidentală are mult de câştigat din cunoaşterea profundă a Bizanţului. Pe de altă parte, Bizanţul este singura ţară unde putem urmări pas cu pas, fără Întreruperi bruşte, această transformare a păgânului În creştin, care a Început În primele secole după Hristos. A urmări pas cu pas trecerea de la lumea antică la lumea creştină, care este a noastră, trecere care, În opinia noastră, constituie unul dintre momentele
42
B A S I L E TATA K I S
cele mai dramatice ale formării conştiinţei occidentale, prezintă un oarecare interes. Ca atare, după Roma, este potrivit să ne îndreptăm spre Bizanţ.
»Imperiul bizantin", scrie Louis Brehier, I rezumwdu-şi opinia despre Bizanţ, "este dezvoltarea organică a Imperiului roman devenit creştin şi grec, În care găsim reunite cele trei elemente fundamentale ale civilizaţiei europene: elenismul, dreptul roman şi creştinismul. Societatea bizantină este continuarea directă a societăţii antice. Invaziile barbare care au bulversat Occidentul În secolul al V-lea nu au reuşit să pătrundă
complet în societatea răsăriteană declt În secolul al XV-lea ... Constantinopolul a realizat pentru societăţile slave opera pe care Roma a realizat-o la popoarele germanice". Iată, În puţine cuvinte, esenţialul despre Bizanţ. Ceea ce este valabil pentru istoria civilă şi socială este valabil şi pentru istoria gwdirii. Filosofia bizantină este o continuare neîntreruptă a perioadei care o precede. Ca atare, dt de mare este interesul acestui fapt unic pe care poporul grec ii oferă umanităţii, dlndu-ne mijlocul de a urmări mişcarea glndirii sale fără nicio Întrerupere bruscă, de la primele sale realizări Într-o antichitate îndepărtată, la Homer, pwă
În secolul al XV-lea după Hristos şi plnă În zilele noastre? Cel mai adesea nu ţinem cont de acest fapt. Uităm că epoca bizantină este În principal o perioadă a istoriei poporului grec. Sperăm să putem arăta că
filosofia bizantină este o formă, forma creştină, a glndirii greceşti, a raţiunii şi a sufletului grec.
Trebuie să mărturisim că pentru o sinteză istorică a acestei filosofii nu trebuie să ne bazăm pe o lucrare preliminară suficientă. Mai mulţi dintre glnditorii ei reprezentativi nu au fost Încă obiectul unor studii minuţioase şi metodice. Pe de altă parte, destul de multe texte cu un conţinut filosofie sunt Încă needitate, iar pentru cele care sunt editate munca filologului este departe de a fi terminată; foarte adesea, nu ştim cu exactitate operele care trebuie atribuite unuia sau altuia dintre autori, iar, în general, nu avem ediţiile critice ale textelor publicate. În ciuda acestor situaţii, ni s-a părut potrivit să Încercăm această sinteză, dat fiind 1 Revue d'Auvergne, 1901, 1, p. 33-34.
C uvân t în a i n t e
