3 Il diritto romano nella bassa Italia e la scuola giuridica di Bologna in Rendiconti del Reale Instituto Lombarda, seria II, t.18 (1885), fasc. 18, p. 1-6.
4 Chr. Zervos, op.cit., p. 104-105.
S e c o l e l e al X i - l e a ş i al XII-lea
237
doctrinele filosofice din epoca În care au fost promulgate.1 Prin acest tip de Învăţământ, Xiphilin a grăbit mişcarea ce tindea să facă
să dispară dualismul din legislaţia bizantină Qegislaţia iustiniană, A
basilicale).2 1n plus, Xiphilin nu le dădea studenţilor decât ce era necesar din punct de vedere ştiinţific, util şi indispensabil, din punct de vedere practic. El proceda mereu printr-o analiză aptă să
trezească simţul profund al noţiunii de drept şi oferea clasificări, idei şi principii fundamentale, urmând logica lui Aristotel, dominată de genuri şi specii. Inamic lucrurilor de prisos, el este un inovator În metodele cercetării juridice, În care maestrul său este Aristotel. Psellos Însuşi, care a studiat la o vârstă mai înaintată
ştiinţa dreptului sub îndrumarea lui Xiphilin3 - aceasta a fost pentru mine, spune el, o coborâre a ceea ce este mai bun (filosofie) spre ceea ce este inferior - face elogiul activităţii pe care Xiphilin a desfăşurat-o În ştiinţa dreptului. Acesta respecta, În opinia lui Psellos, foarte conştiincios exigenţele clasificării şi ale analizei filosofice, ale metodei definiţiei şi demonstraţiei, fără a mai fi obligat să ·studieze filosofia.4 Puţinele informaţii pe care le avem despre gândirea sa filosofică şi teologică le datorăm aproape În Întregime lui Psellos, mai ales din cuvântarea funebră pe care a rostit-o În cinstea lui Xiphilin.5 Sunt citate aici mai multe tratate filosofice, toate acum pierdute. Analiza sumară pe care Psellos o face gândirii lui Xiphilin şi critica pe care i-o rezervă, 6 ca şi lunga scrisoare7
prin care răspunde uneia trimise de Xiphilin, În care acesta îl acuza că vrea să clatine Biserica prin platonismul lui, cu scopul de a repeta nebuniile păgânismului, ne fac să vedem În Xiphilin un 1 Ibid., op. cit, 103.
2 Ibid.
3 C. Sathas, op.cit., IV, 427; Psellos, În schimb, i-a predat lui Xiphilin filosofia.
4 Ibid., op. cit., IV, 428.
5 Ibid., IV, 421-462; a se vedea şi În P.G., 120, 1202-1291 predicile lui Xiphilin, Într-un stil foarte sobru.
6 C. Sathas, op. cit., IV, 456-462.
7 Ibid., V, 444, 45 1.
238
B A SILE TATA KIS
scolastic fidel tradiţiei formaliste a Bisericii. Realist, Xiphilin caută fundamente solide şi nu îi place contemplaţia; respinge chiar metoda contemplativă al cărei apărător se arăta a fi Psellos1•
Xiphilin se ocupă mult de logică şi preferă În teologie chestiunile practice, cum ar fi ascetica şi dreptul canonic. El se arată, În general, dispreţuitor la adresa lui Platon, reprezentantul prin excelenţă al spiritului grec, dar mult admirativ la adresa lui Aristotel, desigur acel Aristotel aşa cum era Înţeles În interiorul Bisericii.
Psellos îi reproşează că este µLaonAchwv şi µLa6Aoyoc;;;2 criteriul lui Psellos pare inteligenţa În activitatea sa filosofică, pe când cel al lui Xiphilin era dispoziţia interioară. Rigorismul logic nu l-a Împiedicat, totuşi, pe Xiphilin să accepte astrologia şi astfel chiar magia din Orient. 3 Din toate acestea, amestecate cu dogmele creştine, a compus un sistem mai mult teologic decât filosofie, pe care l-a opus platonismului lui Psellos.
Dacă nu ştim suficient despre ce era aristotelismul şi caldeismul lui Xiphilin, Psellos ne informează din belşug despre ce era A
propriul lui platonism şi elenism. In general, la Psellos, trebuie să
facem diferenţa Între filosof şi teolog. Dacă a studiat totul din curiozitate pentru filosofie, el rămâne fidel doctrinei creştine.4
De mai multe ori spune că urmează tradiţia iluministă din Biserică, pe Grigorie sau pe Vasile, folosind ca şi aceştia silogisme ale filosofilor pentru a combate ereziile şi acceptându-le opiniile În acord cu creştinismul. 5 »Este adevărat", spune el, "că i-am studiat pe filosofi, dar am făcut-o comparând totul cu Scripturile noastre inspirate, atât de luminoase şi atât de strălucitoare, care mi-au permis să desco�ăr falsităţile şi imperfecţiunile de care aceste sisteme erau pline" .6 In filosofie, a admirat la Platon caracterul interpretării 1 Ibid., V, 507.
2 Ibid, V, 446.
3 Ibid., IV, 459-462.
4 Ibid., V, 58.
5 Ibid., V, 444, 447.
6 C. Sathas, V, 444; traducerea este preluată de la Salaville, EOR, 30, 136.
S e col e l e al X l - l e a ş i al X II- l ea
239
