(1)
În cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează la o valoarecare se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.
(2)
Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământal dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoareabunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au caobiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% dinvaloarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.
COMENTARIU
§1. Acţiunea posesorie
Potrivit art. 949 alin. (1) C. civ., cel care a posedat un bun cel puţin un an poatesolicita instanţei de judecată prevenirea ori înlăturarea oricărei tulburări a posesiei salesau, după caz, restituirea bunului; de asemenea, posesorul este îndreptăţit să pretindă
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.
Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că exerciţiul acţiunilor posesorii este recunoscutşi detentorului precar.
În conformitate cu art. 4 alin. (1) din ordonanţă, în cazul acţiunilor posesorii taxajudiciară de timbru se calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunuluia cărui posesie se solicită.
În primul rând, acest text legal reglementează exclusiv baza de calcul în raport decare se calculează taxa judiciară de timbru, iar nu valoarea acesteia din urmă.
Prin urmare, taxa judiciară de timbru aferentă unei acţiuni posesorii se calculează
potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă în raport de o valoare egală cu 20% din valoarea bunuluia cărui posesie se solicită. Taxa judiciară de timbru în discuţie nu reprezintă, ea însăşi, 20%
din valoarea bunului a cărui posesie o solicită reclamantul, întrucât o asemenea interpretareeste de natură să conducă la o soluţie inechitabilă în care acţiunea în revendicarea unuiimobil s-ar timbra cu o taxă judiciară de timbru mai mică decât cea aferentă unei cereriprin care s-ar apăra exclusiv posesia aceluiaşi bun.
În al doilea rând, în legătură cu „valoarea bunului a cărui posesie se solicită" seimpun următoarele observaţii:
valoarea bunului este cea de la data înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii;în cazul bunurilor mobile, valoarea acestora este cea declarată de reclamant încerere, potrivit art. 31 alin. (2) din ordonanţă, valoarea fiind cea de circulaţie;în cazul bunurilor imobile, valoarea acestora este cea prevăzută de art. 31 alin. (3)din ordonanţă, şi anume valoarea impozabilă sau, după caz, valoarea orientativă din grilelenotariale, pentru construcţii, şi valoarea orientativă din grilele notariale, pentru terenurjl11;chiar dacă art. 31 alin. (3) din ordonanţă face referire, în mod expres, la cereri având caobiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, în categoria căroraacţiunile posesorii nu s-ar înscrie, din moment ce, prin intermediul lor, se tinde doar laapărarea unei situaţii de fapt, iar nu a unui drept, apreciem totuşi că acest text legal se111 Pentru terenuri, potrivit legislaţiei fiscale, nu se stabileşte valoare impozabilă. A se vedea,pentru dezvoltări, secţiunea §7 a comentariului aferent art. 31 din ordonanţă.
