O.U.G. NR. 80/2013
Art. 4
93
aplică şi timbrării acţiunii posesorii, în considerarea argumentului că aceasta este asimilată
cererilor reale111.
În al treilea rând, dacă reclamantul formulează o cerere formată din două capete,primul reprezentat de o acţiune posesorie şi al doilea reprezentat de o cerere în despăgubiripentru prejudiciile cauzate prin tulburarea sau pierderea posesiei, fiecare dintre acestea setimbrează cu o taxă judiciară calculată distinct, primul potrivit art. 4 alin. (1) din ordonanţă
şi al doilea potrivit art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Astfel, cererea prin care reclamantul reclamă despăgubiri pentru prejudiciile cauzateprin tulburarea sau pierderea posesiei, potrivit dispoziţiilor art. 949 alin. (1) teza a li-a C. civ.,nu reprezintă o acţiune posesorie, ci o cerere în pretenţii pecuniare, ce este supusă uneitaxe judiciare de timbru stabilite potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă la valoarea reclamată.
În al patrulea rând, cererea în strămutare de hotare se timbrează potrivit art. 4
alin. (1) din ordonanţă, iar nu în conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ,întrucât aceasta constituie o acţiune posesorie121.
În al cincilea rând, în ceea ce priveşte măsurile pentru conservarea bunului posedatreglementate în cadrul art. 952 C. civ.131 (de pildă, deplasarea bunului sau încetarea lucrărilorce îl pot deteriora sau distruge), apreciem că acestea se includ în noţiunea de acţiune1'1 În acelaşi sens, a se vedea R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 48-49.
121 Pentru o analiză aprofundată a cererii în strămutare de hotare, a se vedea C.M. SOLOMON,
Acţiunea În strămutare de hotare. Regim juridic şi delimitare faţă de acţiunea În grăniţuire, în R. R.D.J.
nr. 1/2023, p. 323-339. Autoarea a arătat, în mod judicios, următoarele: ,,Acţiunea privitoare lastrămutarea hotarelor constituie, similar celei recunoscute în dreptul francez, o acţiune posesorie ceare drept finalitate restabilirea situaţiei anterioare tulburării posesiei. Obiectul ei constă în cerereade readucere a semnelor de hotar pe linia de demarcaţie a celor două imobile pe care erau situateiniţial (în ipoteza deplasării lor) sau, după caz, refacerea semnelor de hotar (în cazul distrugerii lor)şi, de cele mai multe ori, restituirea posesiei terenului limitrof ocupat. Prin urmare, obiectul acţiuniianalizate nu constă întotdeauna în strămutarea semnului de hotar, ci poate viza refacerea acestuia, înipoteza în care tulburarea a constat în distrugerea semnului de hotar. Apoi, obiectul acţiunii nu estedat, în niciun caz, de strămutarea liniei de demarcaţie a două terenuri vecine, rezultat al delimitării,al regularizării limitelor proprietăţilor ca urmare a analizei titlurilor exhibate de părţi.
Aceste imperfecţiuni ale traducerii unor termeni folosiţi în dreptul francez au creat, credemnoi, premisele unor interpretări doctrinare ori jurisprudenţiale care au acreditat ideea că strămutareade hotare nu ar constitui o acţiune unică, ci un cumul al acţiunii în revendicare cu acţiunea îngrăniţuire. ( ... )
Prin acţiunea posesorie se solicită prevenirea ori înlăturarea oricărei tulburări a posesieisale sau, după caz, restituirea bunului, potrivit art. 949 alin. (1) C. civ. În cazul acţiunii privitoare lastrămutarea de hotare, tulburarea constă în deplasarea semnelor de hotar de pe limita de demarcaţieiniţială, sau, după caz, în distrugerea bornelor de hotar şi, într-o majoritate covârşitoare a situaţiilor,în ocuparea abuzivă a unei porţiuni din terenul limitrof".
131 Potrivit art. 952 C. civ., dacă există motive temeinice să se considere că bunul posedat poatefi distrus ori deteriorat de un lucru aflat în posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrări,precum ridicarea unei construcţii, tăierea unor arbori ori efectuarea unor săpături pe fondul învecinat,posesorul poate să ceară luarea măsurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dacă este cazul,încetarea lucrărilor. Până la soluţionarea cererii, posesorul ori, după caz, cealaltă persoană poate fiobligată la plata unei cauţiuni, lăsată la aprecierea instanţei, numai în următoarele situaţii: a) dacă
instanţa dispune, în mod provizoriu, deplasarea lucrului ori încetarea lucrărilor, cauţiunea se stabileşteîn sarcina posesorului, astfel încât să se poată repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin această
măsură; b) dacă instanţa încuviinţează menţinerea lucrului în starea sa actuală ori continuarea
