94
Art. 4
TAXELE JUDICIARE DE TI MBRU
posesorie, urmând a fi timbrate potrivit art. 4 alin. (1) din ordonanţă. Astfel, noţiuneaacţiunii posesorii reglementate de art. 949 alin. (1) C. civ. vizează nu numai înlăturareatulburării posesiei sau, după caz, restituirea bunului, ci şi „prevenirea oricărei tulburări",iar măsurile pentru conservarea bunului posedat au exact acest scopI11.
În ipoteza în care reclamantul deduce judecăţii cererea privind luarea măsurii pentruconservarea bunului posedat pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, alegerea căiiprocedurale aparţinându-i, aceasta se timbrează potrivit art. 6 alin. (4) din ordonanţă,cu luarea în considerare a valorii specificate de art. 4 alin. (1) din acelaşi act normativ,valoarea obiectului cererii fiind de 20% din valoarea bunului posedat.
§2. Cererile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietateRemarcăm faptul că, faţă de art. 3 lit. j) din Legea nr. 146/1997, care reglementataxa judiciară de timbru aferentă exclusiv cererii care avea ca obiect servituţi, actualultext legal cuprinde, în mod salutar, şi reglementarea taxei judiciare de timbru aferentecererilor care au ca obiect şi alte dezmembră minte ale dreptului de proprietate.
În ceea ce priveşte cererile care au ca obiect un drept de uzufruct, uz, abitaţiesau superficie (de exemplu, acţiunile confesorii corespunzătoare sau cererile privindconstituirea dezmembrământului prin efectul uzucapiunii), taxa judiciară de timbru sestabileşte similar acţiunilor posesorii, motiv pentru care urmează a fi reluate, în modcorespunzător, următoarele idei:
art. 4 alin. (2) din ordonanţă reglementează exclusiv baza de calcul în raport de carese calculează taxa judiciară de timbru, iar nu valoarea acesteia din urmă. Prin urmare, taxajudiciară de timbru aferentă unei astfel de cereri se calculează potrivit art. 3 alin. (1) dinordonanţă în raport de o valoare egală cu 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă
dezmembrământul. Taxa judiciară de timbru în discuţie nu reprezintă, ea însăşi, 20% dinvaloarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul;
„valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul" este cea de la dataînregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii; în cazul bunurilor mobile, valoarea acestoralucrărilor, cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului astfel încât să se asigure posesorului sumelenecesare pentru restabilirea situaţiei anterioare.
111 În sens contrar, a se vedea T.C. BRICIU, Unele aspecte de noutate în materia taxelor judiciare
de timbru pentru cererile introduse la instanţele judecătoreşti, în R.R.D.P. nr. 4/2013, nota 27, p. 61. Înmotivarea opiniei sale, autorul a arătat următoarele: ,,Deşi reglementată de noul Cod civil în capitolulcu denumirea «Acţiunile posesorii», acţiunea privind luarea măsurilor pentru conservarea bunuluiposedat, prevăzută în art. 952 NCC, nu credem că se supune regimului de taxare prevăzut în art. 4
din O.U.G. nr. 80/2013. Nu credem că a fost în intenţia legiuitorului să supună regimului de taxareproporţional, raportat la 20% din valoarea bunului, şi aceste acţiuni, care, deşi tratate în capitolulaferent acţiunilor posesorii, nu au drept premisă pierderea posesiei sau tulburarea acesteia, ci numaipericolul distrugerii sau deteriorării bunului ca urmare a unor lucrări efectuate pe imobilul aflat înposesia altei persoane. Până la noul Cod civil, măsurile de acest fel se adoptau pe calea ordonanţeipreşedinţiale, fără a se pune problema unei taxe progresive în cotă procentuală. Nimic nu indică
o schimbare a voinţei legiuitorului, fiind mai probabil ca acesta să fi preluat prevederea din Legeanr. 146/1997, fără a o mai adapta terminologic la noua reglementare a acţiunilor posesorii cuprinsă
în noul Cod civil. Credem că pentru aceste acţiuni taxa judiciară de timbru este de 20 de lei, conformart. 27 din Ordonanţă. Soluţia se impune cu atât mai mult cu cât, pentru ipoteze descrise în art. 952
NCC, calea procesuală firească ar fi chiar ordonanţa preşedinţială".
