o.u.G. NR. 80/2013
Art. IO
219
a executării este identic cu cel fixat de art. 8 alin. (2) din ordonanţă pentru cererea derestituire a prestaţiei în ipoteza în care aceasta nu este formulată pe cale accesorie.
Un argument suplimentar în acest sens este acela că legiuitorul, în cuprinsul art. 10
alin. (4) din ordonanţă, a specificat, în mod expres, faptul că „în toate cazurile" cererea deîntoarcere a executării se timbrează în modalitatea prevăzută de acest text111•
Prin urmare, dacă o cerere este alcătuită din două capete, primul având ca obiectcontestaţie la executare şi cel de-al doilea având ca obiect întoarcerea executării, fiecaredintre acestea se timbrează cu câte o taxă judiciară distinctă, potrivit art. 34 alin. (1) dinordonanţă; astfel, primul capăt de cerere se timbrează potrivit art. 10 alin. (2) sau (3) dinordonanţă, iar al doilea capăt de cerere se timbrează potrivit art. 10 alin. (4) din acelaşiact normativ.
Este de menţionat însă, în acest context, art. 643 C. proc. civ., potrivit căruia,dacă s-a desfiinţat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuiasunt desfiinţate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel; în acest caz, sunt aplicabiledispoziţiile privitoare la întoarcerea executării.
Ca atare, în ipoteza desfiinţării titlului executoriu, din moment ce actele de executareefectuate în baza acestuia au fost desfiinţate de drept, partea interesată nu are interesulsă învestească instanţa şi cu soluţionarea unei contestaţii la executare (ce ar viza anulareaaceloraşi acte de executare), ci numai cu o cerere de întoarcere a executării silite.
§5. Alte cereri din materia executării silite
5.1. Cererea de validare a popririi
Timbrarea cererii de validare a popririi constituie obiect de practică judiciară
neunitară121• Astfel, într-o opinie131, se consideră că aceasta este supusă timbrării cu o
[li
R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 192.
121 Problema a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile ale curţilorde apel - Curtea de Apel Braşov, 10-11 iunie 2021; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ul www.inm-lex.ro;punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii a fost redactat de D.N. THEOHARI şi esteexpus în cadrul prezentei lucrări; în opinie majoritară, participanţii au considerat că taxa judiciară detimbru aferentă cererii de validare a popririi este în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 27 din O.U.G.
nr. 80/2013, pentru considerentul că este cu neputinţă de a fi evaluat obiectul acestei cereri raportatla interesul concret al celui ce o promovează; de altfel, această soluţie este agreată, în majoritate, înpractica instanţelor judecătoreşti; în opinie minoritară, a fost agreată soluţia propusă în opinia I.N.M.
131 În acest sens, a se vedea M. DINU, R. STANCIU, op. cit., p. 475-476. Autoarele au arătat următoarele: ,,La o primă vedere, art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013 se referă la «acţiuni» în sensul de proceseori de cauze noi. Textul exclude cererile şi acţiunile în materie de executare silită, care au primit oreglementare separată în cuprinsul art. 10. Prin urmare, strict faţă de prevederile indicate, art. 3 artrebui să fie inaplicabil acestui tip de acţiuni. Pe de altă parte, art. 10 este restrâns ca aplicare doarfaţă de tipurile de acţiuni expres prevăzute în acesta, iar validarea popririi nu face parte dintre ele.
Dincolo de prevederile O.U.G. nr. 80/2013, şi considerente care privesc garanţia liberului accesla instanţă şi echitatea justifică conduc spre aplicarea unei taxe fixe, de 20 lei, în virtutea art. 27 dinordonanţă.
Astfel, scopul cererii de validare a popririi nu este acela de a obţine un titlu executoriu primar,astfel încât să fie timbrată la valoare. Dimpotrivă, scopul creditorului care promovează cererea este dea obţine un nou titlu executoriu, împotriva terţului poprit care decide să ignore dispoziţia executoruluide înfiinţare a popririi. Titlul «secundar» astfel obţinut nu are însă o existenţă juridică de sine stătătoare,
