323
Astfel, Primus poate promova o cerere de chemare în judecată cu două capete,şi anume: primul capăt de cerere are ca obiect rectificarea în cartea funciară a înscrieriilui Secundus şi al doilea capăt de cerere are ca obiect rectificarea în cartea funciară aînscrierii lui Tertius.
Această cerere de chemare în judecată se timbrează după cum urmează:primul capăt de cerere se timbrează potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă, dinmoment ce acţiunea în rectificare promovată prin intermediul său pune în discuţie fonduldreptului lui Secundus atunci când acesta contestă operarea nulităţii actului juridic; în acestcaz, instanţa analizează, incidental, operarea nulităţii actului juridic prin acordul părţilor;al doilea capăt de cerere se timbrează potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă, dinmoment ce acţiunea în rectificare promovată prin intermediul său pune în discuţie fonduldreptului lui Tertius; în acest caz, instanţa analizează, incidental, îndeplinirea sau nu acondiţiilor prevăzute de art. 909 alin. (3) în raport de art. 1.254 alin. (2) C. civ.
În schimb, în alte cazuri, acţiunea în rectificare implică, în mod necesar, promovareaunei acţiuni de fond pentru contestarea dreptului lui Secundus.
De pildă, atunci când nulitatea nu operează de drept sau amiabil, acţiunea de fondeste reprezentată de o acţiune în declararea nulităţii actului juridic de înstrăinare încheiatîntre Primus şi Secundus, fiind incident cazul de rectificare prevăzut de art. 908 alin. (1)pct. 1 teza finală C. civ.
Acţiunea în rectificare poate fi introdusă fie odată cu acţiunea de fond, în cadrulaceluiaşi proces, fie pe cale separată, făcând obiectul unui proces distinct.
Pentru ipoteza procesului unic, de pildă, Primus poate promova o cerere de chemareîn judecată cu trei capete, şi anume: primul capăt de cerere are ca obiect declarareanulităţii actului principal încheiat între Primus şi Secundus; al doilea capăt de cerere areca obiect rectificarea în cartea funciară a înscrierii lui Secundus; al treilea capăt de cerereare ca obiect rectificarea în cartea funciară a înscrierii lui Tertius.
De asemenea, în cadrul aceleiaşi ipoteze, Primus poate formula cererile în rectificareacărţii funciare nu numai prin intermediul cererii introductive, ci şi printr-o cerere adiţională
într-un proces demarat cu o cerere principală având ca obiect acţiunea de fond.
Această cerere de chemare în judecată se timbrează după cum urmează:primul capăt de cerere se timbrează potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) cu trimitere laalin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă;
al doilea capăt de cerere se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 50 delei, potrivit art. 20 din ordonanţă, din moment ce acţiunea în rectificare promovată prinintermediul său nu pune în discuţie fondul dreptului lui Secundus, acesta fiind analizat încadrul primului capăt;
al treilea capăt de cerere se timbrează potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă, dinmoment ce acţiunea în rectificare promovată prin intermediul său pune în discuţie fonduldreptului lui Tertius; în acest caz, instanţa analizează, incidental, îndeplinirea sau nu acondiţiilor prevăzute de art. 909 alin. (3) în raport de art. 1.254 alin. (2) C. civ.
Această modalitate de timbrare se păstrează şi atunci când cererile în rectificaretabulară sunt deduse spre soluţionare pe calea unui proces distinct de acţiunea de fond.
324 Art. 20
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
§8. Modificarea descrierii imobilului
În conformitate cu art. 914 C. civ., proprietarul imobilului înscris în cartea funciară
va putea cere oricând modificarea menţiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea,destinaţia sau suprafaţa acestuia, în condiţiile legii.
Menţiunea „în condiţiile legii" cuprinsă în acest text legal implică, cu necesitate,reglementarea printr-un act normativ a condiţiilor modificării cărţii funciare privitoare ladescrierea, destinaţia sau suprafaţa imobilului.
Art. 214 alin. (1) din Regulamentul de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastruşi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastruşi Publicitate Imobiliară nr. 600/2023111, prevede că prin modificarea de carte funciară seînţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nuafectează esenţa dreptului înscris asupra acelui imobil.
În conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, modificarea de carte funciară sepoate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare;modificarea suprafeţei înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare decarte funciară.
În consecinţă, modificarea cărţii funciare se poate dispune numai atunci cândmodificarea suprafeţei imobilului nu afectează esenţa dreptului înscris asupra acelui imobil,posesorul suprafeţei excedentare de teren deţinând un act de proprietate în privinţa acesteia.
Apreciem că modificarea cărţii funciare nu implică formularea unei cereri în justiţiecu acest obiect, ci în faţa registratorului de carte funciară; încheierea de carte funciară
