Această taxă judiciară de timbru este calculată în funcţie de taxa datorată pentrucererea formulată în etapa judecăţii în primă instanţă, prin raportare la art. 23 alin. (1) lit. a)din ordonanţă, iar nu în cuantum de 1.152,5 lei, în funcţie de suma contestată de 60.000
de lei, prin raportare la art. 23 alin. (1) lit. b) şi art. 3 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ.
o.u.G. NR. 80/2013
Art. 24
357
În continuare, dacă instanţa de apel a respins apelul ca nefondat, iar reclamantul adeclarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, invocând motivul de casare prevăzutde art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., taxa judiciară de timbru aferentă recursului este încuantum de 100 de lei, prin raportare la art. 24 alin. (2) teza a li-a din ordonanţă, iar nuîn cuantum de 1.152,5 lei, în funcţie de suma contestată de 60.000 de lei, prin raportarela art. 24 alin. (2) teza I şi art. 3 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ.
§5. Timbrarea recursului nemotivat
În ipoteza în care recursul nu este motivat, nu mai operează devoluţiunea integrală
a cauzei ca în cazul apelului nemotivat, ci este incidentă sancţiunea nulităţii recursului,potrivit art. 486 alin. (3) cu referire la alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
În cazul apelului, motivarea căii de atac constituie un drept pentru apelant, în timpce, în cazul recursului, aceasta constituie o obligaţie pentru recurent. Distincţia relevată
prezintă importanţă deosebită sub aspectul sancţiunii procedurale aplicabile în caz deneexercita re a dreptului sau, respectiv, de nerespectare a obligaţiei de a motiva calea de atac.
În conformitate cu art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ., când un drept procesualtrebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea dinexercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Prin urmare, în ipotezaneexercitării unui drept procesual în termen intervine sancţiunea decăderii.
Art. 174 alin. (1) C. proc. civ. prevede că nulitatea este sancţiunea care lipseşte totalsau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, defond sau de formă. Sancţiunea de drept comun aplicabilă nerespectării normelor juridiceeste nulitatea, în lipsa unei alte sancţiuni prevăzute de lege pentru o anumită încălcare(cum este cazul decăderii în ipoteza neexercitării în termen a unui drept procesual). Prinurmare, în ipoteza neexecutării unei obligaţii procesuale în termen intervine sancţiuneanulităţii actului de procedură.
Potrivit art. 470 alin. (3) C. proc. civ., cerinţa vizând indicarea în cuprinsul cereriide apel a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul este prevăzută subsancţiunea decăderii. Legiuitorul a instituit o atare sancţiune în contextul în care, în ipotezaapelului, devoluţiunea operează independent de motivarea căii de atac de către apelant.
Astfel, potrivit art. 476 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care apelul nu se motivează orimotivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezinoi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă.
Din coroborarea acestor dispoziţii legale rezultă că motivarea apelului constituie un dreptpentru apelant, considerent pentru care neexercitarea în termen a acestui drept procesualdetermină incidenţa sancţiunii decăderii.
În schimb, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerinţa vizând includerea, încuprinsul cererii de recurs, a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şia dezvoltării lor sau, după caz, a menţiunii că motivele vor fi depuse printr-un memoriuseparat este prevăzută sub sancţiunea nulităţii. În acest caz, legiuitorul nu a instituit untext legal asemănător art. 476 alin. (2) C. proc. civ. din materia apelului, recursul neavândcaracter devolutiv. Ca atare, motivarea recursului constituie o obligaţie pentru recurent,
