(1)
Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şicereril: introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.
(2)
In cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoareala care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau încerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie,evaluarea se face în conditiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
(3)
În cererile având ca �biect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupraunui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă abunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă
ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notarialecuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.
(4)
Când prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă durataexistenţei dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la valoare,corespunzător valorii prestaţiei anuale.
COMENTARIU
§1. Atribuţia instanţei de judecată de a determina cuantumul taxei judiciarede timbru111
Potrivit art. 31 alin. (1) din ordonanţă, determinarea cuantumului taxelor judiciarede timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de cătreinstanţa de judecată.
În concret, cuantumul taxei judiciare de timbru aferente unei cereri deduse spresoluţionare instanţei judecătoreşti se determină de către:
preşedintele sau unul dintre judecătorii completului de judecată căruia i-a fostrepartizată cauza în care a fost formulată cererea respectivă, concluzie dedusă din art. 108
alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti; potrivit acestuitext legal, dosarele repartizate pe completuri vor fi preluate de preşedintele sau de unuldintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătiriijudecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor;preşedintele instanţei ori, după caz, al secţiei sau judecătorul desemnat de aceştia, însituaţia în care judecătorii prevăzuţi mai sus se află în imposibilitate să ia măsurile necesarepregătirii judecăţii, printre care se numără şi aceea vizând determinarea cuantumului taxeijudiciare de timbru, potrivit art. 108 alin. (2) din acelaşi regulament.
Există situaţii în care judecătorul care a stabilit cuantumul taxei judiciare de timbruaferente unei cereri nu este acelaşi cu cel care soluţionează cererea respectivă (de exemplu,atunci când, ulterior determinării cuantumului taxei judiciare de timbru, se pronunţă osoluţie de declinare a competenţei de soluţionare a cauzei sau când este incident un cazde incompatibilitate şi este admisă declaraţia judecătorului de abţinere sau cererea părţiide recuzare a acestuia, fiind menţinută însă dispoziţia sa de stabilire a cuantumului taxeijudiciare de timbru).
111 A se vedea, pentru dezvoltări în ceea ce priveşte plata cu anticipaţie a taxei judiciare detimbru, secţiunea §2 a comentariului aferent art. 33 din ordonanţă.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 31
441
În practica judiciară a fost ridicată problema dacă judecătorul care face parte dincompletul căruia i-a fost repartizată ulterior cauza, în situaţiile menţionate mai sus, esteţinut sau nu de cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit de către judecătorul care afăcut parte din completul căruia i-a fost repartizată iniţial cauza.
Raportul juridic în al cărui conţinut sunt cuprinse dreptul unităţii administrativ-teritorialeprevăzute de art. 40 din ordonanţă de a încasa taxa judiciară de timbru şi obligaţia debitoruluitaxei de a o achita este unul de drept fiscal. Acesta nu coincide cu raportul juridic dedusjudecăţii prin cererea supusă timbrării. Dispoziţia de stabilire a taxei judiciare de timbruconstituie o măsură cu caracter administrativ, prin intermediul acesteia urmărindu-seîncasarea costurilor, evaluate legal, aferente serviciului judiciar. Aceasta nu reprezintă
o măsură de judecată, întrucât nu priveşte raporturile juridice deduse spre soluţionareinstanţei prin cererile în justiţie.
La fel cum judecătorul iniţial putea reveni asupra modului în care a stabilit taxajudiciară de timbru, cu excepţia situaţiei în care aceasta a făcut obiectul cererii de reexaminareprevăzute de art. 39 din ordonanţă, apreciem că şi judecătorul care face parte din completulcăruia i-a fost repartizată ulterior cauza are o atare posibilitate.
