"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 📗📗📗„Taxele judiciare de timbru” de Delia Narcisa Theohari

Add to favorite 📗📗📗„Taxele judiciare de timbru” de Delia Narcisa Theohari

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

O.U.G. NR. 80/2013

Art. 31 447

5.1. Cererile reale

Cererile reale sunt acelea prin intermediul cărora se tinde la protejarea unui dreptreal (cereri petitorii) sau a posesiei asupra unui bun (cereri posesorii).

Cu titlu de exemplu, pot fi incluse în categoria cererilor reale, taxabile potrivit art. 3

din ordonanţă în măsura în care pentru timbrarea acestora nu este reglementat un regimjuridic derogatoriu, următoarele cereri:

cererea în revendicare mobiliară sau imobiliară;

cererea negatorie;

cererea privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept real (de pildă,cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate sau a unui altdrept real prin efectul uzucapiunii).

Este de remarcat faptul că în categoria cererilor reale supuse regimului juridicde timbrare prevăzut de art. 3 din ordonanţă sunt incluse o parte a cererilor petitorii. Înschimb, cererile posesorii, cererile confesorii şi cererile în grăniţuire au un regim juridicde timbrare special, reglementat de art. 4 alin. (1) şi (2) şi, respectiv, art. 8 alin. (1) lit. d)din ordonanţă.

5.2. Cererile personale

Cererile personale sunt acelea prin intermediul cărora se tinde la protejarea unuidrept de creanţă.

Cu titlu de exemplu, pot fi incluse în categoria cererilor personale, taxabile potrivitart. 3 din ordonanţă în măsura în care pentru timbrarea acestora nu este reglementat unregim juridic derogatoriu, următoarele cereri:

cererea prin care se urmăreşte plata unei sume de bani, independent dacă obligaţiade plată are ca izvor actul juridic civil, fapta juridică ilicită ori fapta juridică licită (îmbogăţireafără justă cauză, gestiunea de afaceri, plata nedatorată);

cererea în declararea nulităţii absolute sau relative, în rezoluţiunea sau în reziliereaunui act juridic patrimonial;

cererea privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept de creanţă;cererea privind pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract;cererea având ca obiect o obligaţie de a face cu caracter patrimonial (spre exemplu,obligaţia de a efectua o lucrare evaluabilă pecuniar).

protejarea dreptului de creanţă afirmat şi, odată cu aceasta, un drept de proprietate asupra bunuluitransmis prin vânzare.

Natura juridică a dreptului subiectiv patrimonial afirmat prin cererea în justiţie imprimă

caracterul real sau personal al acesteia; dreptul subiectiv afirmat este cel care, din punctul de vedereal reclamantului, se găseşte în patrimoniul său la data înregistrării cererii la instanţă, în condiţiilelegii. Dreptul de proprietate asupra bunului promis nu se găseşte în patrimoniul reclamantuluila data introducerii cererii, ci acesta se obţine ca efect al hotărârii judecătoreşti care ţine loc decontract de vânzare. Împrejurarea că, prin hotărârea judecătorească, reclamantul obţine şi transferulunui drept real în patrimoniul său nu este de natură să confere caracter real cererii având ca obiectpronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare, atât timp cât dreptulafirmat în cuprinsul său nu are caracter real; în acest caz, dreptul real constituie numai o consecinţă

a valorificării unui drept personal.

448

Art. 31

TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU

Exprimăm o oarecare reticenţă în privinţa justificării instituirii categoriei cererilormixte, respectiv acelea definite în doctrina juridică drept cereri prin care se urmăreştevalorificarea, în acelaşi timp, a unui drept real şi a unui drept de creanţă, în ipoteza încare aceste drepturi sunt efectul aceleiaşi cauze, izvorând din acelaşi act juridic, sau carese găsesc într-un raport de conexitate111• Această reticenţă este determinată de faptul că

includerea unei anumite cereri în categoria cererilor mixte nu este de natură decât să creezedificultăţi în privinţa conturării regimul său juridic; astfel, de pildă, pentru competenţateritorială sau pentru modul de determinare a cuantumului taxei judiciare de timbruexistă reglementare legală exclusiv în privinţa cererilor reale şi a celor personale, iar nuşi a celor mixte.

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com