Cererea principală este cererea introductivă de instanţă. Ea poate cuprinde atâtcapete de cerere principale, cât şi capete de cerere accesorii.
(4)
Cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluţionare depinde de soluţia dată unuicapăt de cerere principal.
(5)
Constituie cerere adiţională acea cerere prin care o parte modifică pretenţiile saleanterioare.
(6)
Cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs dedesfăşurare.
Deşi aceste texte legale sunt uşor deficitare în planul rigurozităţii tehnicii de redactare,considerăm că din cuprinsul lor ar rezulta următoarele idei:
atât cererea principală, cât şi cererea incidentală pot fi alcătuite din mai multecapete de cerere;
capetele de cerere pot fi toate principale sau unele principale şi altele accesorii;cererea accesorie nu se poate materializa decât sub forma unui capăt de cerereîn alcătuirea unei cereri principale, adiţionale sau incidentale, iar nu a unei cereri de sinestătătoare cu un singur capăt;
Astfel, în primul rând, art. 30 alin. (4) C. proc. civ., care defineşte cererea accesorie,face referire la faptul că soluţionarea acesteia depinde de soluţia dată unui capăt principalde cerere, iar nu a unei cereri principale, adiţionale sau incidentale. Prin urmare, dincuprinsul acestui text legal decurge concluzia că cererea accesorie este doar un capăt alunei alte cereri, în alcătuirea căreia intră şi un capăt principal.
111 Dintr-o eroare de redactare a textului legal a fost omisă conjuncţia „şi" din sintagma „precumşi cererile de chemare în garanţie".
0.U.G. NR. 80/2013
Art. 34 499
În al doilea rând, dacă s-ar considera ipotetic că cererea accesorie ar constituio cerere de sine stătătoare cu un singur capăt, formulată în cadrul unui proces aflat încurs de desfăşurare, aceasta s-ar confunda cu cererea incidentală, care, potrivit art. 30
alin. (6) C. proc. civ., după cum am arătat, este definită drept cerere formulată în cadrulunui proces în curs de desfăşurare. De altfel, şi soluţionarea unei cereri incidentale poatedepinde de soluţia dată unui capăt principal dintr-o altă cerere, ceea ce nu o transformă
în cerere accesorie111.
Prin urmare, având în vedere că şi cererile accesorii sunt cereri formulate în cadrulunui proces în curs de desfăşurare, similar cererilor incidentale, precum şi că, deopotrivă,şi cererile incidentale pot depinde de soluţionarea unui capăt principal dintr-o altă cerere,elementul distinctiv principal dintre cererea accesorie şi cererea incidentală, dedus prinraportare la definiţia legală a cererilor în discuţie, este următorul: cererea incidentală nuconstituie niciodată un capăt al unei alte cereri formulate în proces, în schimb, cerereaaccesorie reprezintă mereu un capăt al unei cereri distincte, şi anume al unei cereri principale,incidentale sau adiţionale.
soluţionarea capătului de cerere accesoriu depinde de soluţia dată unui capăt decerere principal din alcătuirea aceleiaşi cereri principale, adiţionale sau incidentale.
§2. Stabilirea, în mod separat, a regimului juridic de timbrare a fiecărui capătde cerere, indiferent dacă acesta reprezintă un capăt principal sau un capătaccesoriu
În conformitate cu art. 34 alin. (1) din ordonanţă, când o acţiune are mai multe capetede cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capătde cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Regula este aceea că fiecare capăt de cerere, indiferent dacă este principal sauaccesoriu, este supus timbrării cu o taxă judiciară stabilită, potrivit legii, în funcţie deobiectul său.
De exemplu, dacă o cerere de chemare în judecată este alcătuită din două capete,primul capăt având ca obiect obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de5.000 de lei, cu titlu de preţ, şi al doilea capăt având ca obiect obligarea pârâtului la platacătre reclamant a sumei de 9.000 de lei, cu titlu de dobândă legală aferentă preţului, înaplicarea art. 34 alin. (1) din ordonanţă, fiecare capăt de cerere se timbrează cu câte otaxă judiciară distinctă, după cum urmează:
primul capăt de cerere se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 355 de lei,potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
111 De exemplu, soluţionarea cererii reconvenţionale, care constituie o cerere incidentală, poatesă depindă de rezolvarea dată cererii principale, în ipoteza în care pârâtul a solicitat admitereacererii reconvenţionale numai în cazul în care instanţa va admite cererea principală. În practicajudiciară aceste cereri sunt denumite cereri cu caracter subsidiar. De pildă, constituie o cererereconvenţională cu caracter subsidiar aceea care are ca obiect obligarea reclamantului la platacătre pârât a cheltuielilor necesare şi utile efectuate în privinţa unui imobil, în ipoteza în care s-aradmite cererea principală vizând revendicarea acelui imobil deţinut de către pârât. În cazul în carecererea principală se respinge, instanţa va pronunţa o soluţie de respingere, ca rămasă fără interes,a cererii reconvenţionale, pentru considerentul că nu mai subzistă folosul practic al susţinerii sale.
