Art. 34
503
atare diferenţă decurgând din însăşi diferenţa de cauză juridică a cererilor. Astfel, capătulprincipal de cerere este întemeiat pe executarea în natură a obligaţiei de plată a sumei debani, finalitatea sa constând în repararea prejudiciului efectiv suferit de reclamant prinneexecutarea corespunzătoare a obligaţiei existente în sarcina pârâtului. Capătul accesoriude cerere se fundamentează pe răspundere civilă {delictuală sau contractuală) şi are cafinalitate acoperirea prejudiciului constând în beneficiul nerealizat. Expresia „după naturalui" folosită în cadrul art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 semnifică faptul că fiecare capătde cerere, având individualitatea sa proprie, trebuie timbrat potrivit regulilor stabilite deactul normativ pentru acesta, formula neavând în vedere natura juridică a pretenţiei {încazul analizat, exprimarea în bani a ambelor prestaţii solicitate).
De asemenea, în ipoteza în care, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul asolicitat, în principal, declararea nulităţii absolute a unui contract de vânzare şi, în subsidiar,declararea rezoluţiunii aceluiaşi contract, fiecare dintre aceste capete de cerere se timbrează
cu o taxă judiciară distinctă, în aplicarea art. 34 alin. (1) din ordonanţă; nu considerăm că
acestea au aceeaşi finalitate, din moment ce folosul practic obţinut, în mod indirect, prinadmiterea unuia dintre capetele de cerere nu coincide cu folosul practic obţinut, în moddirect, prin admiterea celuilalt.
§3. Timbrarea capătului de cerere formulat în subsidiar
În ipoteza în care partea a formulat un capăt de cerere în subsidiar, adică atuncicând a solicitat admiterea acestuia numai în cazul în care capătul de cerere formulat înprincipal nu va fi admis de către instanţă, aceasta are obligaţia timbrării ambelor capete,iar nu numai a capătului de cerere formulat în principal, întrucât instanţa este învestită
cu soluţionarea amândurora.
Astfel, chiar şi în cazul admiterii capătului de cerere formulat în principal, instanţaare obligaţia pronunţării unei soluţii şi asupra capătului de cerere formulat în subsidiar,în sensul respingerii acestuia ca rămas fără interes. În ipoteza în care instanţa ar omite să
se pronunţe asupra capătului de cerere formulat în subsidiar, partea are deschisă caleacompletării hotărârii judecătoreşti reglementată de art. 444 C. proc. civ.111, iar nu pe aceeaa apelului sau a recursului, care sunt prohibite expres, în acest caz, de art. 445 din acelaşiact normativ121•
În cazul respingerii ca rămas fără interes a capătului de cerere formulat în subsidiar,partea nu are dreptul la restituirea taxei judiciare de timbru aferente acestuia, întrucât nu111 În conformitate cu art. 444 alin. (1) C. proc. civ., dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să
se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sauincidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după
caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare deatac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare; în cazul hotărârilordefinitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zilede la comunicare.
121 Potrivit art. 445 C. proc. civ., îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictoriiori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiileart. 442-444 din acelaşi act normativ.
504 Art. 34
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
este incident niciunul dintre cazurile de restituire prevăzute de art. 45 din ordonanţăl11. Înopinia noastră, capătul de cerere formulat în subsidiar se respinge ca rămas fără interes,iar nu ca rămas fără obiect, întrucât pretenţiile formulate prin intermediul său nu au fostrealizate în cursul procesului, ci, dimpotrivă, realizarea acestora a rămas fără folos practicpentru parte ca urmare a admiterii capătului de cerere formulat în principal.
§4. Timbrarea cererii în justiţie în ipoteza în care aceasta are un singur obiect,însă două sau mai multe cauze juridice
Elementele acţiunii civile sunt reprezentate de obiect, părţi şi cauză. Timbrareacererii în justiţie este determinată de obiectul acesteia, iar nu de cauza sa juridică. Înipoteza în care partea a formulat o singură cerere în justiţie, fundamentată pe două saumai multe cauze juridice, taxa judiciară de timbru aplicabilă acesteia este una singură,numărul taxelor fiind conferit de numărul cererilor în justiţie, iar numărul cererilor înjustiţie fiind determinat de numărul obiectelor acestora.
De exemplu, în ipoteza în care reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare înjudecată, declararea nulităţii absolute a unui contract de vânzare (un singur obiect), caurmare atât a lipsei sale de consimţământ la data încheierii contractului, cât şi a lipseiformei autentice prescrise de lege (două cauze juridice), acesta va datora o singură taxă
judiciară de timbru corespunzătoare unicului obiect al cererii sale, stabilită potrivit art. 3
alin. (2) lit. a) din ordonanţă, în lipsă de dispoziţii legale derogatorii.
O ipoteză similară este aceea în care cererea de chemare în judecată are un singurobiect, fundamentat pe două cauze juridice, una dintre acestea fiind formulată în subsidiarulcelei dintâi. De exemplu, dacă reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare în judecată,obligarea pârâtului la plata unei sume de bani (un singur obiect), fundamentându-şi cerereape instituţia răspunderii civile delictuale, iar, în subsidiar, pe cea a îmbogăţirii fără just temei(două cauze juridice), acesta va datora o singură taxă judiciară de timbru corespunzătoareunicului obiect al cererii sale, stabilită potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă, în lipsă dedispoziţii legale derogatorii.
În schimb, în ipoteza în care reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare înjudecată, în principal, declararea nulităţii absolute a unui contract de vânzare, ca urmarea lipsei sale de consimţământ la data încheierii contractului, şi, în subsidiar, declarareanulităţii relative a aceluiaşi contract, ca urmare a viciului de consimţământ al violenţei,cererea de chemare în judecată are două capete de cerere. În opinia noastră, fiecare dintreaceste capete de cerere se timbrează cu o taxă judiciară distinctă, în aplicarea art. 34
alin. (1) din ordonanţă; nu considerăm că acestea au aceeaşi finalitate, din moment ce111 A se vedea, în acelaşi sens, R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 537. Autoarea a arătaturmătoarele: ,,Este adevărat că instanţa nu a judecat capătul subsidiar de cerere, respectiv nu atranşat problema de drept prin hotărârea finală, dar ( ... ) a administrat probe, respectiv a efectuatcercetarea judecătorească şi pentru capătul subsidiar formulat. În plus, textul art. 45 alin. (1) lit. c)din O.U.G. nr. 80/2013 vorbeşte despre rămânerea fără obiect în cursul procesului, ca urmare aunor dispoziţii legale, situaţie neincidentă în discuţia noastră. În primul rând, cererea nu a rămasfără obiect în cursul procesului, deoarece doar prin intermediul hotărârii finale se poate analizadacă capătul subsidiar devine sau nu activ şi, în orice caz, nu vorbim despre o rămânere fără obiectcauzată de incidenţa unor dispoziţii legale".
