O.U.G. NR. 80/2013
Art. 34
509
În opinia noastră, cererile de intervenţie accesorieI1I, de chemare în judecată a altei persoane121,1'1 Pentru opinia potrivit căreia cererea de intervenţie accesorie este supusă timbrării, a se vedeaG. BOROI, M. STANCU, Drept procesual civil. 1. Partea generală. Judecata în faţa primei instanţe,
ed. a 6-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2023, p. 166-167. Astfel, autorii au susţinut că, fiind o cerereadresată instanţelor judecătoreşti, cererea de intervenţie accesorie este supusă taxei judiciare detimbru; din faptul că art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 nu se referă decât la cererea de intervenţieprincipală nu se poate trage concluzia că intervenţia accesorie este scutită de plata taxei judiciarede timbru, întrucât, în această materie, scutirea de la plata taxei trebuie să fie prevăzută în modexpres de lege, neputând fi dedusă pe cale de interpretare; în ceea ce priveşte cuantumul taxei detimbru, urmează a fi avut în vedere caracterul neevaluabil în bani al obiectului acestei cereri (prinaceasta se formulează o apărare în favoarea uneia dintre părţile iniţiale), astfel încât taxa de timbruse va stabili conform dispoziţiilor art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013.
De asemenea, în sprijinul aceleiaşi opinii în sensul că cererea de intervenţie accesorie estesupusă timbrării, a se vedea G. VIOREL, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 475-476. Autoarea a arătaturmătoarele: ,,Achiesez la opinia timbrării cererilor de intervenţie accesorie, din raţiuni ce ţin maidegrabă de construcţia textului, decât de natura cererii. Argumentul per a contraria (dacă textul nuinclude cererile de intervenţie accesorie, cererile de arătare a titularului dreptului şi cele de chemareîn judecată a altor persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul înseamnă că
ele sunt scutite de la plata taxei de timbru) nu este unul dincolo de orice critici. Dispoziţiile art. 34
din O.U.G. nr. 80/2013 fac referire doar la anumite categorii de cereri, cărora le ataşează practic omodalitate de timbrare (după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă ar fi fost formulate pe caleprincipală), ceea ce nu înseamnă că celelalte forme de intervenţie, excluse de aceste prevederi, nusunt şi ele supuse timbrării, dar într-o altă modalitate.
Din dispoziţiile articolului analizat nu se poate concluziona decât că cererile de intervenţieaccesorie nu se timbrează după regulile aplicabile cererii principale, iar nu că nu sunt supuse uneitaxe judiciare de timbru. Totodată, regula este timbrarea oricărei cereri, scutirea de la plata taxeijudiciare de timbru impunându-se doar dacă este expres prevăzută. Faţă de aceasta, consider că
şi cererile de intervenţie accesorie sunt supuse obligaţiei de timbrare, faţă de tăcerea textului delege impunându-se soluţia potrivit căreia acestea se timbrează cu suma de 20 lei, conform art. 27
din O.U.G. nr. 80/2013. Caracterul de apărare al intervenţiei şi care ţine mai mult de logica juridică
şi de considerente de echitate nu este de natură să înlăture argumentul de text. Totodată, considercă argumentul potrivit căruia în cazul cererilor formulate în cursul procesului sau în legătură cu unproces, ceea ce poate include şi o cerere vizând formularea unei apărări în proces, prin raportarela prevederile art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013 regula este scutirea, timbrarea fiind excepţia, nu poateconduce la instituirea unei scutiri de la plata taxelor de timbru pentru cererile de intervenţie.
Tot în considerarea caracterului de simplă apărare, este corectă, în linii generale, comparaţiacare se face între situaţia pârâtului care formulează întâmpinare şi cea a intervenientului accesoriu.
Astfel, în întâmpinare pârâtul invocă apărările sale faţă de cererea de chemare în judecată, aceastanefiind supusă timbrării; în măsura în care pârâtul are însă şi pretenţii proprii care derivă din cerereareclamantului, acesta va trebui să formuleze cerere reconvenţională, care va fi supusă plăţii taxelorjudiciare de timbru, conform articolului analizat. De asemenea, în timp ce dezlegarea dată întâmpinăriinu se regăseşte în dispozitiv, ci doar în considerente, soluţia instanţei de judecată cu privire lacererea reconvenţională se va regăsi în dispozitiv. Faţă de aceste precizări, şi intervenţia voluntară
accesorie cuprinde simple apărări, iar nu şi pretenţii proprii ale intervenientului accesoriu, astfelcă intervenientul accesoriu ar putea fi pus, cel puţin din acest punct de vedere, pe acelaşi planprocesual cu pârâtul care formulează întâmpinare".
1'1 Pentru opinia potrivit căreia cererea de chemare în judecată a altei persoane are naturajuridică de cerere de chemare în judecată, motiv pentru care este supusă şi timbrării potrivit legii,a se vedea G. BOROI, M. STANCU, Drept procesual civil (1), p. 185. Autorii au arătat următoarele: ,,Înceea ce priveşte cuantumul taxei de timbru, urmează a se avea în vedere natura juridică a cererii dechemare în judecată a altor persoane, de veritabilă cerere de chemare în judecată. Prin urmare, în
