512 Art. 34
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
care pârâtul indică persoana care ar justifica calitatea procesuală pasivă în proces. Prinîn cadrul cererii de intervenţie forţată (calitatea de reclamant a fost aleasă de legiuitor pentru terţ
prin prisma posibilităţii acestuia de a pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul iniţial).
Astfel, considerăm că, în cadrul acestei cereri de intervenţie forţată, poziţia procesuală dereclamant aparţine reclamantului sau pârâtului iniţial ori intervenientului principal, care a promovatcererea de intervenţie forţată, iar poziţia procesuală de pârât aparţine intervenientului forţat. Seimpune însă precizarea că, în desfăşurarea procesului, părţile nu vor figura în calităţile menţionatepentru cererea de intervenţie forţată, ci în calităţile în care apar în ansamblul litigiului (reclamant,pârât, intervenient principal), iar intervenientul forţat va figura în calitate de reclamant, după admitereaîn principiu a cererii, prin raportare la art. 70 NCPC.
Obiectul cererii de intervenţie forţată nu coincide cu obiectul cererii principale/cereriireconvenţionale/cererii de intervenţie principală, nefiind reprezentat de valorificarea drepturilorpretinse de reclamant sau de intervenientul principal, ci vizează asigurarea opozabilităţii faţă deintervenientul forţat a hotărârii care se va pronunţa asupra cererii menţionate, în care se statuează
asupra existenţei dreptului reclamantului sau al intervenientului principal, ce poate fi pretins deopotrivă
de către terţ.
Cererea de chemare în judecată a altor persoane nu reprezintă o veritabilă cerere de chemareîn judecată, precum cererea de intervenţie voluntară principală sau cererea de chemare în garanţie, dealtfel codul stipulând în mod expres numai pentru acestea din urmă că vor îmbrăca forma prevăzută
pentru cererea de chemare în judecată [art. 62 alin. (1) şi art. 73 alin. (1) NCPC] . Pentru cererea dechemare în judecată a altor persoane codul prevede numai obligaţia motivării sale, ca şi în privinţacererii de arătare a titularului dreptului, instituind ca atare o diferenţiere de natură juridică, acesteadin urmă, per a contraria, neîmbrăcând forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
De altfel, şi legislaţia în materie de timbrare [art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013] prevedereguli diferenţiate, instituind obligaţia timbrării numai pentru cererile de intervenţie ce au natură
juridică de cerere de chemare în judecată (cerere de intervenţie voluntară principală şi cerere dechemare în garanţie).
Totodată, posibilitatea disjungerii, existentă, evident, pentru cererile ce au natură de cererede chemare în judecată, nu este recunoscută de Codul de procedură civilă decât cererii de intervenţievoluntară principală şi cererii de chemare în garanţie.
Ca regulă, cererea de chemare în judecată a altor persoane are ca finalitate faptul ca înacelaşi litigiu să se constate în cadrul considerentelor, odată cu soluţionarea procesului, inexistenţadreptului de creanţă sau a celui real similar reclamantului de care s-ar putea prevala terţul. Astfel,dacă cererea este promovată de pârât, acesta tinde ca prin respingerea cererii principale, în măsura încare are mijloace să conducă la o asemenea soluţie, să obţină şi constatarea inexistenţei dreptului decreanţă/real ce ar putea fi pretins de către terţ şi care este identic cu cel invocat de reclamant. Dacă
cererea este promovată de reclamant, acesta, în măsura în care apreciază că există suficiente motivepentru pronunţarea unei soluţii de admitere a cererii principale, are interesul de a-1 atrage în procespe cel care reclamă acelaşi drept de creanţă/real, tocmai pentru a se constata şi inexistenţa acestuiaîn patrimoniul terţului.
Apreciem însă că cererea de intervenţie forţată nu are ca obiect însăşi constatarea inexistenţeidreptului de creanţă/real al terţului, întrucât aceasta ar reprezenta o veritabilă cerere de chemareîn judecată, care ar necesita forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată, precum şirespectarea dispoziţiilor art. 35 teza a li-a NCPC, potrivit cărora cererea în constatare nu poate fiprimită dacă partea are deschisă calea acţiunii în realizare, ce ar conduce, în anumite cazuri, larespingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenţie forţată, chiar şi în ipoteza în care condiţiile art. 68
alin. (1) NCPC ar fi întrunite, limitând fără justificare rolul unei asemenea cereri.
În concluzie, apreciem că cererea de chemare în judecată a altor persoane are ca obiectatragerea terţului în proces pentru asigurarea opozabilităţii faţă de acesta a hotărârii ce se vapronunţa. În ipoteza art. 71 NCPC, cererea de chemare în judecată a altor persoane are ca obiect
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 34
513
intermediul niciuneia dintre aceste cereri cel care le formulează nu solicită valorificarea uneipretenţii proprii de natura celor deduse judecăţii printr-o cerere de chemare în judecată.
art. 34 alin. (3) din ordonanţă face referire exclusiv la cererea de intervenţie principală
şi la cererea de chemare în garanţie, în considerarea naturii lor juridice de veritabile cereride chemare în judecată; per a contraria, restul cererilor de intervenţie sunt eliminate dinsfera cererilor timbrabile;
A timbra aceste cereri cu o taxă judiciară în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 27
din ordonanţă, înseamnă a le asimila unor cereri principale neevaluabile în bani, ceea ceconduce implicit la nesocotirea art. 34 alin. (3) din ordonanţă.
similaritatea situaţiei procesuale a intervenientului accesoriu, a celui ce formulează
cererea de chemare în judecată a altei persoane şi a celui ce formulează cererea dearătare a titularului dreptului cu aceea a pârâtului; dacă un pârât formulează în cuprinsulîntâmpinării o apărare procedurală, actul de procedură respectiv nu este supus timbrării;numai în măsura în care pârâtul deduce spre soluţionare instanţei judecătoreşti o pretenţieproprie pe calea cererii reconvenţionale, aceasta se timbrează potrivit legii; nu există ojustificare rezonabilă pentru aplicarea unui regim diferenţiat al timbrării în cazul celordouă acte procedurale (întâmpinare şi cerere de intervenţie voluntară accesorie sau cererede chemare în judecată a altei persoane ori cerere de arătare a titularului dreptului),din moment ce atât cei care formulează cererile de intervenţie în discuţie, cât şi pârâtulinvocă apărări, neconcretizate sub forma unor pretenţii proprii de natura celor dedusespre soluţionare printr-o cerere de chemare în judecată.
§8. Regimul juridic aplicabil timbrării cererii de intervenţie formulate înprocedură necontencioasă
Potrivit art. 531 C. proc. civ., dacă cererea, prin însuşi cuprinsul ei ori prin obiecţiileridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanţa ova respinge.
Cererile de intervenţie formulate în procedură necontencioasă, prin care seformulează simple obiecţii în vederea respingerii cererii ca inadmisibilă în cadrul acesteiproceduri, nu urmează regimul juridic al cererilor de intervenţie din procedură contencioasă111
