Având în vedere că art. 1.435 C. civ. prevede că solidaritatea dintre creditori nuexistă decât dacă este stipulată în mod expres, rezultă că, în lipsa unui act juridic caresă specifice în mod expres solidaritatea activă, raporturile juridice dintre creditori suntdivizibile sau, după caz, indivizibile, potrivit art. 1.421 C. civ.
De exemplu, în ipoteza în care o cerere de chemare în judecată a fost formulată încomun de mai mulţi reclamanţi, prin care au solicitat obligarea unui pârât la plata cătreaceştia a sumei de 20.000 de lei, cu titlu de despăgubiri morale pentru prejudiciul adussănătăţii acestora decurgând din săvârşirea de către pârât a unei fapte ilicite, raporturiledintre reclamanţi sunt divizibile.
În acest caz, instanţa va stabili în sarcina reclamanţilor obligaţia de a indica valoareadespăgubirilor morale pretinse de fiecare dintre ei în parte; cererea este formată, defapt, din două capete, în privinţa cărora reclamanţii nu au indicat valoarea obiectului lorîn mod defalcat; ulterior îndeplinirii acestei obligaţii, instanţa va stabili în sarcina fiecăruireclamant obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentecapătului de cerere pe care 1-a formulat.
În practica judiciară s-a ivit problema modalităţii de soluţionare a cererii de ajutorpublic judiciar formulate doar de unul dintre reclamanţi, vizând scutirea de la plata taxeijudiciare de timbru aferente unei cereri de chemare în judecată formulate în comun demai mulţi reclamanţi, a cărei plată le incumbă acestora în mod solidar111•
111 Problema a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii reprezentanţilor Consiliului Superioral Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel -
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 35
519
Dreptul de ajutor public judiciar poate fi acordat numai la cerere, aspect ce rezultă
Curtea de Apel Bucureşti, 11-12 mai 2017; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ul www.inm-lex.ro;punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii a fost redactat de D.N. îHEOHARI şi esteexpus în cadrul prezentei lucrări, în formă completată.
În majoritate, participanţii la întâlnire au agreat soluţia expusă în opinia I.N.M., apreciindcă exonerarea de la plata taxei judiciare de timbru vizează numai coparticipantul îndreptăţit laacordarea ajutorului public judiciar şi care a învestit instanţa cu o atare cerere. Efectele admiteriicererii de ajutor public judiciar nu se extind şi asupra coparticipanţilor care nu au formulat o astfel decerere sau care, deşi au formulat-o, nu îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului public judiciar,oricare dintre aceştia putând fi ţinut, ca efect al solidarităţii, la plata integrală a taxei judiciare detimbru stabilite de instanţă.
Neplata taxei judiciare de timbru de către coparticipanţii care nu beneficiază de ajutorpublic judiciar atrage anularea parţială a cererii în ceea ce îi priveşte. În ipotezele de coparticipareprocesuală obligatorie, atragerea în proces a coparticipanţilor cu privire la care a operat anulareacererii de chemare în judecată pentru neplata taxei judiciare de timbru se va realiza în temeiulart. 78 C. proc. civ.
De asemenea, în majoritate s-a decis că, în situaţia în care apelul este promovat de două
sau mai multe persoane, iar numai una dintre acestea formulează cerere de ajutor public judiciarîn privinţa taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel, cerere care este admisă, în sarcinacelorlalţi apelanţi rămâne obligaţia achitării taxei judiciare de timbru. Dacă aceşti din urmă apelanţinu achită taxa judiciară de timbru, instanţa de apel va admite, prin încheiere, excepţia netimbrăriiapelului promovat de către aceştia, iar prin decizia finală prin care va soluţiona fondul apelului leva anula apelul.
În schimb, instanţa de apel va soluţiona apelul promovat de apelantul a cărui cerere deajutor public judiciar a fost admisă.
De asemenea, după admiterea, prin încheiere, a excepţiei netimbrării apelului promovatde apelanţii care nu întrunesc condiţiile acordării ajutorului public judiciar şi nu au înţeles să achitetaxa judiciară de timbru şi până la momentul soluţionării apelului formulat de cel căruia i s-a admiscererea de ajutor public judiciar, prin decizie, primii coparticipanţi vor continua a fi citaţi în calitatede apelanţi, prin raportare la art. 60 alin. (2) C. proc. civ.
În opinie minoritară, având în vedere caracterul solidar al obligaţiei de plată a taxei de timbru,s-a apreciat că cererea de ajutor public judiciar nu poate fi admisă doar în privinţa unuia dintrecoparticipanţi, dacă cerinţele acordării ajutorului public judiciar nu sunt îndeplinite în persoanatuturor coparticipanţilor, ipoteză în care se impune respingerea cererii de ajutor public judiciar caneîntemeiată.
A se vedea şi C. RĂCHITĂ, Obligaţie solidară de plată a taxei judiciare de timbru şi acordarea
ajutorului public judiciar sub forma scutirii unui singur petent. Consecinţe, www.juridice.ro, 21
februarie 2019. Autoarea a arătat următoarele: ,, Dacă o instanţă de fond ce a acordat o astfelde scutire pentru un singur debitor solidar a purces la soluţionarea cauzei, neconsiderând că altdebitor solidar sau ceilalţi debitori solidari trebuie să plătească taxa de timbru, sancţiunea anulăriiacţiunii neputându-se dispune decât de instanţa de fond, care a omis să invoce din oficiu chestiuneanetimbrării, atunci instanţa de control judiciar, sesizată cu această chestiune ori chiar din oficiu,poate să oblige prin hotărâre debitorul solidar nescutit ori, după caz, debitorii solidari nescutiţi înprecedent de la obligaţia de plată a taxei de timbru pentru etapa procesuală anterioară, la achitareaacesteia, potrivit art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013 ( ... ). Considerăm că o cerere de ajutor public judiciarnu se putea formula de către debitorul solidar nescutit decât în faţa instanţei iniţiale, a cărei hotărâreeste supusă cenzurii instanţei de control judiciar, prin interpretarea sistematică şi logică a dispoziţiilorart. 38 din O.U.G. nr. 80/2013 cu cele ale art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 ( ... ). Câtă vremeacel debitor solidar ori acei debitori solidari nescutit/ţi nu a/au învestit instanţa de control judiciarcu o cale de atac (nefiind persoană/e interesată/e stricta sensu de soluţionarea cauzei în noua fază
procesuală), în calitatea pe care o au în calea de atac, de intimat/ţi, nu poate/pot formula cerere
