"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 📗📗📗„Taxele judiciare de timbru” de Delia Narcisa Theohari

Add to favorite 📗📗📗„Taxele judiciare de timbru” de Delia Narcisa Theohari

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

părţii în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de timbrare o procedură clară, precisă şi previzibilă

de contestare a modului de stabilire a taxei de timbru sub aspectul caracterului timbrabilal cererii de chemare în judecată.

Reexaminarea priveşte, potrivit textului legal menţionat, «modul de stabilire a taxeijudiciare de timbru», ca operaţiune de ansamblu, ce se constituie din mai multe etape,începând cu încadrarea acţiunii sau a cererii deduse judecăţii în categoriile prevăzute deLegea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii caracteruluitimbrabil sau netimbrabil al cererii, cu observarea eventualei incidenţe a normelor legalecare instituie scutiri legale de la plata taxei de timbru, iar în situaţia în care se stabileştecă acţiunea sau cererea este supusă taxei judiciare de timbru, următoarea etapă constă îndeterminarea cuantumului acestei taxe, procedeu care poate presupune, în cazul acţiunilorevaluabile în bani, un calcul matematic de aplicare a cotelor procentuale prevăzute delege asupra valorii obiectului cererii.

În lipsa unei dispoziţii legale exprese, care să limiteze obiectul controlului în calea deatac a reexaminării doar la etapa de determinare prin calcul matematic a cuantumului taxeijudiciare de timbru şi având în vedere ipoteza cuprinzătoare a normei, ce vizează «modulde stabilire a taxei judiciare de timbru», nu se poate identifica niciun temei legal care să

justifice excluderea problemei caracterului timbrabil al cererii de chemare în judecată dinsfera obiectului reexaminării.

Argumentul contrar, bazat pe calificarea cererii de reexaminare ca fiind o cale deatac de retractare, care ar permite doar corectarea unor greşeli materiale cu caracterprocedural sau înlăturarea unor erori în stabilirea situaţiei de fapt, nu poate fi primit,deoarece criteriul de distincţie între căile de atac de reformare şi căile de atac de retractare1,1 Publicată în M. Of. nr. 137 din 24 februarie 2015.

O.U.G. NR. 80/2013

Art. 39

555

rezidă în instanţa competentă a se pronunţa asupra căii de atac, nefiind de esenţa acesteiclasificări criteriul motivelor care se circumscriu fiecărei categorii.

Împrejurarea că, în cazul căii de atac reglementate de art. 18 din Legea nr. 146/1997,cu modificările şi completările ulterioare, legiuitorul nu a făcut menţiunea că se poateface «numai» cerere de reexaminare, aşa cum s-a procedat în situaţiile reglementate deart. 1085 din Codul de procedură civilă [art. 191 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privindCodul de procedură civilă] şi art. 17 alin. (2) [alin. (3) - n.n.] din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008,cu modificările şi completările ulterioare, nu poate duce la concluzia că partea în sarcinacăreia s-a stabilit taxa de timbru ar avea posibilitatea să exercite, cu privire la modul destabilire a acestei taxe, atât calea de atac a reexaminării, cât şi căile de atac de reformare,apelul şi recursul.

Potrivit art. 18 alin. (2) [alin. (3) - n.n.] din Legea nr. 146/1997, cu modificările şicompletările ulterioare, cererea de reexaminare, care vizează «modul de stabilire a taxeijudiciare de timbru» în întregul său, se soluţionează prin încheiere irevocabilă, ceea cesemnifică, în înţelesul art. 377 alin. (2) din Codul de procedură civilă [din 1865 - n.n.], că,împotriva unei astfel de încheieri, nu se mai poate exercita vreo cale de atac de reformare,nici pe cale separată şi nici odată cu fondul, iar aspectele dezlegate prin încheierea irevocabilă

pronunţată în temeiul articolului anterior menţionat intră în puterea lucrului judecat,neputând fi repuse în discuţie de aceeaşi parte în căile de atac exercitate împotriva hotărâriipronunţate cu privire la fondul litigiului.

O astfel de interpretare nu este de natură să nesocotească principiul constituţionalal legalităţii căilor de atac, ci dimpotrivă, dă expresie acestui principiu, valorificând intenţiaclară a legiuitorului de a reglementa o procedură rapidă şi eficientă de soluţionare aincidentelor privind modul de stabilire a taxelor judiciare de timbru, prealabil soluţionăriifondului litigiului.

Limitarea posibilităţii părţii în sarcina căreia s-a stabilit taxa judiciară de timbru dea contesta caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv prin intermediulcererii de reexaminare nu încalcă dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

Această cale de atac permite părţii în sarcina căreia s-a impus obligaţia de timbrare să supună

contestaţia sa unei instanţe imparţiale şi independente, care nu trebuie să funcţionezeneapărat la nivelul unei jurisdicţii superioare celei care a stabilit taxa de timbru contestată,având în vedere că art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului nugarantează dreptul la un dublu grad de jurisdicţie.

Este adevărat că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a cristalizatprincipiul potrivit căruia, în situaţia în care dreptul de a ataca o hotărâre judecătorească

pe calea apelului sau a recursului este prevăzut în legislaţia unui stat parte la Convenţie,instanţa învestită cu aceste căi de atac este chemată să soluţioneze cauza respectândtoate condiţiile instituite de art. 6 paragraful 1 (cauza Delcourt contra Belgiei, 17 ianuarie1970). Această ipoteză nu este aplicabilă însă în materia contestării modului de stabilirea taxei judiciare de timbru, domeniu în care legislaţia naţională prevede exclusiv caleade atac a reexaminării.

De altfel, problema pretinsei contrarietăţi a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legeanr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu principiul accesuluiliber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţie, a

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com