O.U.G. NR. 80/2013
At·t. 39
565
dacă ar influenţa cuantumul taxei judiciare de timbru. Adoptarea soluţiei contrare ar fiechivalentă cu tranşarea unor elemente ce ţin de însăşi soluţionarea cererii de chemare înjudecată în cadrul rezolvării cererii de reexaminare, ce implică o procedură necontencioasă
judiciară, fără citarea părţilor, ceea ce nu poate fi permis.
Potrivit art. 39 alin. (2) teza I din ordonanţă, instanţa se pronunţă prin încheiereasupra cererii de reexaminare.
Faptul că art. 39 alin. (2) teza I din ordonanţă nu mai prevede obligaţia instanţei demotivare a încheierii prin care se soluţionează cererea de reexaminare, cum a procedatlegiuitorul în ipoteza încheierii prin care se soluţionează cererea pentru acordarea facilităţilorla plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 43 alin. (3) din acelaşi act normativ, nu estede natură să conducă la concluzia că aceasta nu se motivează.
Dimpotrivă, vor fi aplicabile regulile de drept comun privind conţinutul hotărâriijudecătoreşti, potrivit art. 536 alin. (1)111 cu trimitere la art. 424 alin. (5) şi art. 425 C. proc. civ.;atunci când legiuitorul a intenţionat ca o anumită hotărâre judecătorească să se dea fără
motivare, a prevăzut în mod expres aceasta121, aspect nerealizat în ipoteza în discuţie.
Încheierea pronunţată asupra cererii de reexaminare este definitivă.
Caracterul definitiv al acestei încheieri implică faptul că împotriva ei legea nupermite, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., declararea căii de atac a recursului131•
Prin Decizia nr. 700/2018, anterior menţionată, Curtea Constituţională a respins, caneîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat, printre alte texte legale, că
dispoziţiile art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
În considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a reţinut următoarele:
„41. Cu privire la sintagma «încheiere definitivă» din cuprinsul art. 39 alin. (2) dinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea Constituţională s-a mai pronunţatasupra unor critici de neconstituţionalitate referitoare la faptul că nu există cale de atac încazul respingerii cererii de reexaminare, care este soluţionată în primă instanţă prin încheieredefinitivă. Astfel, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 696 din 20 octombrie2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015,sau Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 656 din 26 august 2016, Curtea a constatat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionăriisoluţionarea cererii fără citarea părţilor, s-ar încălca în mod grav principiul contradictorialităţii dacă
s-ar impune cu autoritate de lucru judecat calificarea reţinută de instanţa de reexaminare (tocmaide aceea art. 535 C. proc. civ. prevede că încheierile pronunţate în procedura necontencioasă nuau autoritate de lucru judecat). Desigur, această soluţie presupune riscul ca, în anumite situaţii,să se ajungă la situaţia absurdă în care se achită o taxă de timbru pentru o cerere de altă natură
decât cea care a fost judecată în speţă".
111 Potrivit art. 536 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţiile art. 527-535 referitoare la proceduranecontencioasă se completează cu dispoziţiile de procedură contencioasă, în măsura în care acesteadin urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
121 Art. 144 alin. (2) teza I C. proc. civ. prevede că încheierea asupra strămutării se dă fără
motivare.
131 A se vedea şi L.AL. VIOREL, în L.AL. VIOREL et al., op. cit., p. 677. Autorul a arătat următoarele:
„Reglementarea expresă a caracterului definitiv al încheierii pronunţate asupra cererii de reexaminareeste cât se poate de limpede şi impune soluţia logică a absenţei unui drept de apel ori, după caz,de recurs împotriva unei asemenea hotărâri, fie în mod direct, fie odată cu fondul".
