566
AI·t. 39
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în modobiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil deproporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru -
şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reţinut că acest cadru legislativ, îndeplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţeijudecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un justechilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încâtsolicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie. ( ... )43. În acest sens, Curtea reţine că încheierea prin care se soluţionează cererea dereexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru este definitivă,neputând fi supusă recursului. Potrivit art. 475 [art. 457 - n.n.] alin. (1) din Codul deprocedură civilă, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute delege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivulei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Legea fundamentală nu consacră numărulgradelor de jurisdicţie ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129
din Constituţie, stabilirea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului (a sevedea, în acest sens, Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 15).
44. Referitor la posibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva unei hotărârijudecătoreşti, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut ca art. 6 paragraful 1 dinConvenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu consacră
nici expres, nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicţie, drept ce este recunoscutdoar în materie penală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 24 octombrie 2003, Decizianr. 634 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din22 august 2007, Decizia nr. 1.122 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010, Decizia nr. 160 din 24 martie 2016,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21).
45. Curtea a mai statuat că accesul liber la justiţie nu are semnificaţia accesului latoate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber lajustiţie implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului şi poate fi supus unorlimitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului, în acest sens statuând şi CurteaEuropeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Hotărârea din 26
ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006".
Potrivit art. 39 alin. (3) din ordonanţă, în cazul admiterii integrale sau parţiale acererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz,proporţional cu reducerea sumei contestate.
Acest articol se referă la ipoteza în care taxa judiciară de timbru a fost achitată încuantum legal, iar ulterior partea a formulat o cerere de reexaminare împotriva moduluide stabilire a acestei taxe, urmărind restituirea integrală sau parţială a sumei achitate.
În considerentele Deciziei nr. 700/2018, indicată anterior, Curtea Constituţională
a reţinut, în cuprinsul parag. 38, următoarele: ,,Cât priveşte susţinerile potrivit căroraîn cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu seprevede faptul că odată cu «restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţionalcu reducerea sumei contestate» justiţiabilul - privat în prealabil de dreptul de proprietate
