O.U.G. NR. 80/2013
Art. 44 607
la plata taxei judiciare de timbru nu introduc vreo distincţie în privinţa taxei judiciare detimbru ce ar putea constitui obiect al facilităţii solicitate.
§2. Ipoteza cererii în justiţie formate din mai multe capete în privinţa timbrăriicărora partea a formulat cerere de acordare a facilităţilor la plata taxelor judiciarede timbru
În ipoteza unor cereri în justiţie formate din mai multe capete, fiecare supuse câteunei taxe judiciare de timbru distincte, potrivit art. 34 alin. (1) din ordonanţă, obiectul cereriipentru acordarea facilităţilor la plata taxelor judiciare de timbru constând în reducerea,amânarea şi/sau, după caz, eşalonarea acesteia nu se poate raporta decât la câte o singură
taxă judiciară de timbru aferentă unui capăt de cerere, iar nu la valoarea cumulată atuturor taxelor judiciare de timbru aferente cererii în justiţie în ansamblul capetelor sale.
De altfel, această valoare cumulată a tuturor taxelor judiciare de timbru aferenteunei cereri în justiţie formate din mai multe capete nu reprezintă echivalentul unei taxejudiciare de timbru stabilite potrivit legii, iar obiectul facilităţilor analizate nu poate fireprezentat decât de o taxă judiciară de timbru.
Dacă, de pildă, instanţa ar reduce, în soluţionarea unei cereri pentru acordareafacilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, valoarea cumulată a taxelor judiciare detimbru aferente a două capete de cerere la o sumă ce ar întrece valoarea taxei judiciarede timbru corespunzătoare unui capăt de cerere, acesta fiind, ca atare, legal timbrat, înipoteza în care partea nu ar achita restul sumei, cererea în justiţie s-ar impune a fi anulată
în întregime ca netimbrată, iar nu doar în privinţa capătului de cerere timbrat nelegal,ceea ce ar determina încălcarea art. 34 alin. (2) din ordonanţă.
De exemplu, dacă reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a solicitatobligarea pârâtului la plata către el a sumei de 40.000 de lei, cu titlu de sumă împrumutată,precum şi a sumei de 12.000 de lei, cu titlu de dobândă legală, fiecare dintre acestecapete de cerere, în aplicarea art. 34 alin. (1) din ordonanţă, se timbrează cu câte o taxă
judiciară distinctă.
Astfel, primul capăt de cerere se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de1.805 lei, potrivit art. 3 alin. (1) lit. d) din ordonanţă, iar cel de-al doilea capăt de cererese timbrează cu taxă judiciară în cuantum de 705 lei, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) dinacelaşi act normativ.
Valoarea cumulată a ambelor taxe judiciare de timbru aferente cererii de chemareîn judecată din exemplul de mai sus, respectiv suma de 2.510 lei, nu reprezintă echivalentulunei taxe judiciare de timbru stabilite potrivit legii.
Dacă instanţa, în soluţionarea unei cereri pentru acordarea facilităţilor la platataxei judiciare de timbru, ar reduce valoarea cumulată a ambelor taxe judiciare de timbruaferente cererii de chemare în judecată, respectiv suma de 2.510 lei, la suma de 1.000 delei, pe care reclamantul nu ar achita-o, cererea de chemare în judecată s-ar impune a fianulată în întregime ca netimbrată, în condiţiile în care diferenţa de 1.510 lei ar justificasoluţionarea capătului de cerere având ca obiect dobânda legală, pentru care taxa judiciară
de timbru este de 705 lei, raportat la art. 34 alin. (2) din ordonanţă. Această din urmă
concluzie, la rândul său, ridică o nouă problemă, şi anume aceea că persoanele juridice,potrivit 42 alin. (2) din ordonanţă, nu pot beneficia de facilitatea scutirii de la plata taxeijudiciare de timbru, iar prin modul de soluţionare a cererii pentru acordarea facilităţilor
608
Art. 44
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
la plata taxei judiciare de timbru, capătul de cerere având ca obiect dobânda legală ar fiscutit de la plata acesteia.
Un argument suplimentar în sprijinul acestei concluzii este acela că, în măsuraîn care cele două capete de cerere ar fi fost deduse judecăţii prin cereri de chemare înjudecată distincte, iar reclamantul ar fi formulat cereri pentru acordarea facilităţilor la platataxei judiciare de timbru în cadrul ambelor dosare, acestea din urmă ar fi avut o existenţă
de sine stătătoare şi obiectul fiecărei cereri pentru acordarea facilităţilor la plata taxeijudiciare de timbru s-ar fi raportat la taxa judiciară de timbru aferentă cererii respective.
Nu prezintă relevanţă, sub acest aspect, faptul că reclamantul a formulat o singură
cerere pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în forma unui act deprocedură unic, prin care a solicitat, de pildă, reducerea ambelor taxe judiciare de timbruaferente celor două capete de cerere. În realitate, acest reclamant a formulat două cereride acordare a facilităţilor la plata fiecărei taxe judiciare de timbru în parte. Numărul taxelorjudiciare de timbru este egal cu numărul cererilor de acordare a facilităţilor la plata taxeijudiciare de timbru, din moment ce obiectul facilităţii priveşte o taxă judiciară de timbru. Înacest context, nu prezintă importanţă nici dacă soluţionarea cererilor în discuţie se vaface prin intermediul unei încheieri unice.
De exemplu, reclamantul poate fi în măsură să achite o taxă judiciară de timbruaferentă unui capăt (taxă judiciară de timbru în cuantum redus), astfel încât în privinţaacesteia cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru ar putea firespinsă ca neîntemeiată, în timp ce, pentru cealaltă taxă judiciară de timbru aferentă celuide-al doilea capăt (taxă judiciară de timbru în cuantum ridicat), cererea pentru acordareafacilităţilor la plata taxei judiciare de timbru s-ar impune a fi admisă.
