Modul de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente acţiunii oblice, indicat anterior,se justifică prin prisma a două argumentel1l:
un prim argument rezultă din efectul admiterii acţiunii oblice, şi anume acela alreaducerii bunului, asupra căruia purta dreptul ameninţat cu pierderea, în patrimoniuldebitorului, cu consecinţa asigurării gajului general al tuturor creditorilor chirografari, fără
preferinţă pentru creditorul ce a promovat acţiunea oblică; creditorul justifică un interespersonal în a returna în patrimoniul debitorului valori superioare propriei sale creanţepentru a asigura solvabilitatea debitorului, cu atât mai mult cu cât există riscul existenţeiunor creditori privilegiaţi ai aceluiaşi debitor care şi-ar putea valorifica creanţele cu întâietate; un alt argument reiese din caracterul subrogator al acţiunii, fiind firesc ca taxajudiciară de timbru aferentă acţiunii oblice să fie identică cu cea pe care ar fi datorat-odebitorul inactiv, simpla împrejurare că acţiunea a fost introdusă de creditor în numeledebitorului, iar nu direct de debitor, nefiind de natură să justifice aplicarea unui tratamentdiferenţiat sub aspectul taxelor judiciare de timbru datorate, din moment ce efecteleadmiterii acesteia se produc în patrimoniul debitorului.
Cu titlu de exemplu, dacă reclamantul, creditor chirografar al unui debitor pentru ocreanţă în valoare de 10.000 de lei, a promovat o acţiune oblică, prin care a solicitat obligareaunui terţ la plata către debitor a sumei de 20.000 de lei, cu titlu de sumă împrumutată deterţ, în calitate de împrumutat, de la debitor, în calitate de împrumutător, taxa judiciară detimbru aferentă acestei cereri se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din ordonanţă înfuncţie de valoarea de 20.000 de lei; astfel, în acest caz, taxa judiciară de timbru aferentă
acţiunii oblice se determină în funcţie de valoarea obiectului cererii deduse judecăţii înconcret pe cale subrogatorie, iar nu în funcţie de valoarea creanţei deţinute de cătrereclamant faţă de debitorul său.
4.8. Cererea având ca obiect o obligaţie de a face evaluabilă în bani. Cererea avândca obiect desfiinţarea unei construcţii. Dualitatea de acţiuniCa regulă, cererea având ca obiect o obligaţie de a face evaluabilă în bani (obligaţiede a executa o lucrare, de a presta un serviciu sau de a preda un bun), în lipsa unuiregim juridic de timbrare special, se timbrează cu o taxă judiciară stabilită potrivit art. 3
alin. (1) din ordonanţă în funcţie de valoarea folosului patrimonial ce s-ar obţine, directsau indirect, în patrimoniul reclamantului în eventualitatea admiterii integrale a acesteiaprin hotărâre judecătorească.
În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru aferentă cererii având ca obiectdesfiinţarea unei construcţii, aceasta se stabileşte în mod diferit în funcţie de dreptulsubiectiv sau, după caz, de situaţia juridică pe care titularul cererii tinde a o proteja prinintermediul acesteia.
Astfel, dacă cererea a fost formulată, în temeiul art. 32 alin. (1) lit. b) din Legeanr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii121, de organul care a111 D.N. ÎHEOHARI, C.M. ILIE (SOLOMON), M.A. BÎRLOG, 8. CRISTEA, op. cit., p. 26.
121 Art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, republicată în M. Of. nr. 933 din 13 octombrie2004, prevede că, în cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor,dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei,
44
Art. 3
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
aplicat o sancţiune contravenţională pentru executarea unei construcţii fără autorizaţiesau cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, taxa judiciară detimbru aferentă acesteia este în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 27 din ordonanţă.
În acest caz, obiectul cererii nu este evaluabil în bani, întrucât, prin intermediul său,reclamantul tinde la protejarea unei situaţii juridice, respectiv la respectarea regimuluijuridic al executării lucrărilor de construcţii, iar nu a unui drept subiectiv propriu ce arputea fi exprimat pecuniar; reclamantul nu obţine, în eventualitatea admiterii cererii prinhotărâre judecătorească, niciun folos în propriul patrimoniu.
În schimb, dacă cererea având ca obiect desfiinţarea unei construcţii a fost formulată
de titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe suprafaţa căruia a fost realizată
construcţia, taxa judiciară de timbru aferentă acesteia se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1)din ordonanţă în funcţie de valoarea obiectului cererii indicată de reclamant în conformitatecu art. 31 alin. (2) din acelaşi act normativ; valoarea obiectului cererii corespunde cuvaloarea porţiunii de teren afectate de construcţie şi poate fi reprezentată de valoarea decirculaţie sau de valoarea orientativă din grilele notariale a respectivei suprafeţe de teren111•
Considerentele ce fundamentează această soluţie sunt următoarele:dreptul de proprietate al reclamantului asupra terenului nu a fost respectat de cătrepârât, având în vedere că acesta din urmă a încălcat obligaţia de a nu face care îi revenea,respectiv aceea de a nu aduce atingere dreptului real, realizând, fără consimţământulreclamantului, o construcţie pe suprafaţa terenului; prin încălcarea obligaţiei de a nu faceîn modalitatea arătată, pârâtul a produs reclamantului un prejudiciu constând în faptul că
acesta din urmă nu îşi mai poate exercita dreptul de proprietate asupra porţiunii de terenorganul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune desfiinţareaconstrucţiilor realizate nelegal.
111 Pentru terenuri, potrivit legislaţiei fiscale, nu se stabileşte valoare impozabilă. A se vedea,pentru dezvoltări, secţiunea §7 a comentariului aferent art. 31 din ordonanţă.
Această problemă a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii preşedinţilor secţiilor civileale curţilor de apel - Curtea de Apel Oradea, 6-7 iunie 2019; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ulwww.inm-lex.ro; în cuprinsul minutei, punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii afost redactat de A. POPESCU; opinia 1.N.M., adoptată cu unanimitatea voturilor participanţilor laîntâlnire, a fost în sensul că cererea prin care s-a solicitat executarea unei obligaţii de a face, dedemolare a unei construcţii, reprezintă o cerere evaluabilă în bani, supusă taxei judiciare de timbruprevăzute de art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, iar criteriul de determinare a valorii obiectuluicererii este dreptul afirmat de reclamant. În concret, dacă reclamantul a solicitat obligarea pârâtuluila desfiinţarea construcţiei, afirmând dreptul său de proprietate asupra terenului pe care a fostedificată construcţia, atunci valoarea obiectului cererii este determinată de valoarea porţiunii deteren pe care este edificată construcţia.
Pentru o opinie diferită, a se vedea A. DANCIU, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 391. Autoareaa arătat următoarele: ,,Indiferent de temeiul contractual sau extracontractual al unei astfel de obligaţiide a face, apreciem că obiectul său presupune o operaţiune materială de demolare ce implică, în modnecesar, nişte costuri şi, prin urmare, este susceptibilă de a fi evaluată în bani. În acest caz, taxa detimbru datorată va fi stabilită strict prin raportare la valoarea operaţiunii de desfiinţare, iar nu la ceaa lucrării/bunului ce se solicită a fi desfiinţat/demolat. În situaţia de excepţie în care operaţiunea dedesfiinţare implică un act strict personal al persoanei chemate în judecată şi care nu implică costuripentru aducerea la îndeplinire, vor fi aplicabile dispoziţiile art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013, urmândca această împrejurare să fie analizată de la caz la caz de către instanţa învestită cu soluţionareaunei cereri având un asemenea obiect".
