O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
45
ocupate de construcţie sub aspectul tuturor atributelor sale111; astfel, între reclamant şipârât s-a creat un raport juridic obligaţional privind repararea în natură a prejudiciuluiprodus prin nerespectarea dreptului de proprietate, reparaţie ce include şi desfiinţareaconstrucţiei; în consecinţă, dreptul afirmat de reclamant prin intermediul cererii este undrept personal, iar valoarea folosului patrimonial obţinut de către reclamant în eventualitateaadmiterii cererii prin hotărâre judecătorească este echivalentă cu valoarea suprafeţei deteren pe care a fost edificată construcţia;
valoarea construcţiei nu reprezintă valoarea obiectului cererii, întrucât reclamantulnu a afirmat, prin intermediul acesteia, un drept real sau personal asupra construcţiei;de asemenea, nici contravaloarea lucrărilor necesare pentru desfiinţarea construcţiei nureprezintă valoarea obiectului cererii, întrucât reclamantul nu a pretins, în cazul analizat,un drept de creanţă vizând contravaloarea acestor lucrări; un argument suplimentar pentruaceastă din urmă idee decurge din art. 903 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează în privinţacreditorului, distinct faţă de dreptul său de a înlătura ori de a ridica ceea ce debitorul afăcut cu încălcarea obligaţiei de a nu face, şi dreptul de a fi dezdăunat cu contravaloarealucrărilor necesare restabilirii situaţiei anterioare încălcării obligaţiei de a nu face121•
În ipoteza în care reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a solicitatobligarea pârâtului atât la desfiinţarea unei construcţii edificate pe terenul său, cât şi larestituirea porţiunii de teren ocupate de construcţie (acţiune în revendicare imobiliară),apreciem că reclamantului îi incumbă obligaţia de plată a unei singure taxe judiciare detimbru stabilite potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă în funcţie de valoarea orientativă
din grilele notariale a respectivei suprafeţe de teren, valoare dedusă din aplicarea art. 31
alin. (3) din acelaşi act normativ. În acest caz, finalitatea ambelor capete de cerere esteaceeaşi, respectiv restituirea porţiunii de teren astfel încât dreptul de proprietate asupraacesteia să fie exercitat în plenitudinea atributelor sale, considerent pentru care se aplică
art. 34 alin. (1) din ordonanţă, interpretat a contrario.
Prin dualitate de acţiuni se desemnează, în doctrina juridică131, situaţia în caretitularul dreptului subiectiv civil are la dispoziţie două cereri pentru protecţia dreptuluisău, şi anume, pe de o parte, o cerere personală, întemeiată pe instituţia executării silite înnatură a obligaţiei contractuale, şi, pe de altă parte, o cerere reală (acţiune în revendicare,acţiune confesorie etc.).
Taxa judiciară de timbru se stabileşte în funcţie de cererea exercitată în concret dereclamant dintre cele două specificate mai sus.
111 Potrivit art. 555 alin. (1) C. civ., proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda,folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
121 în conformitate cu art. 903 alin. (1) tezele a li-a şi a III-a C. proc. civ., dacă prin titlul executoriucreditorul a fost autorizat ca, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată
obligaţia de a face sau, după caz, să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcareaobligaţiei de a nu face, nu mai este necesară obţinerea unui nou titlu executoriu prin care să sestabilească despăgubirile datorate de debitor sau, după caz, contravaloarea lucrărilor necesarerestabilirii situaţiei anterioare încălcării obligaţiei de a nu face, în aceste din urmă cazuri sumelerespective determinându-se pe bază de expertiză sau de alte documente justificative de cătreexecutorul judecătoresc, potrivit dispoziţiilor art. 628 din acelaşi cod.
131 A se vedea, pentru dezvoltări vizând dualitatea de acţiuni, G. BOROI, op. cit., p. 269; A. POP,GH. BELEIU, Drept civil. Teoria generală a dreptului civil, Universitatea din Bucureşti, 1980, p. 453.
