În ipoteza în care simulanţii sau succesorii universali ori cu titlu universal ai simulanţilor au formulat acţiunea în declararea simulaţiei actului public fictiv, aceştia urmăresc,prin efectul admiterii cererii, să nu îşi execute obligaţiile ce le revin în temeiul acestui act,obligaţii care, în realitate, nu există.
Dacă acţiunea în declararea simulaţiei contractului de vânzare se introduce decătre simulantul-vânzător, aceasta se timbrează cu o taxă judiciară stabilită potrivit art. 3
alin. (1) din ordonanţă în funcţie de valoarea imobilului, aceasta din urmă reprezentândvaloarea obiectului cererii ce trebuie indicată de reclamant în conformitate cu art. 31
alin. (2) din acelaşi act normativ.
Astfel, în primul rând, folosul patrimonial pe care îl obţine, indirect, reclamantul prinadmiterea acţiunii în declararea simulaţiei contractului de vânzare fictiv este reprezentatde dreptul de proprietate asupra imobilului vândut, pe care acesta doreşte să îl păstrezeîn propriul patrimoniu. În al doilea rând, acţiunea în declararea simulaţiei are caracterpersonal, iar nu real, motiv pentru care este incident art. 31 alin. (2) din ordonanţă, iarnu alin. (3) al aceluiaşi articol, astfel încât valoarea imobilului, ce trebuie indicată dereclamant, poate fi reprezentată de valoarea de circulaţie, valoarea impozabilă sau valoareaorientativă din grilele notariale a imobilului.
În schimb, dacă acţiunea în declararea simulaţiei contractului de vânzare se introducede către simulantul-cumpărător, aceasta se timbrează cu o taxă judiciară stabilită potrivitart. 3 alin. (1) din ordonanţă în funcţie de cuantumul preţului imobilului prevăzut încontractul de vânzare, acesta din urmă reprezentând valoarea obiectului cererii ce trebuieindicată de reclamant în conformitate cu art. 31 alin. (2) din acelaşi act normativ.
În cazul dat, folosul patrimonial pe care îl obţine, indirect, reclamantul prin admitereaacţiunii în declararea simulaţiei contractului de vânzare fictiv este reprezentat de suma ceconstituie preţul imobilului, pe care acesta doreşte să o păstreze în propriul patrimoniu.
În ipoteza în care acţiunea în declararea simulaţiei prin fictivitate se introduce decătre creditorul chirografar al unuia dintre simulanţi, considerăm că aceasta se timbrează
potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă la fel ca în cazul acţiunilor revocatorii. Această
soluţie decurge din împrejurarea că acţiunea în declararea simulaţiei unui act juridic,formulată de creditorul simulantului, produce, în caz de admitere, acelaşi efect pe care
48
Art. 3
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
îl produce şi admiterea acţiunii revocatorii, şi anume inopozabilitatea actului juridic faţă
de reclamantul-creditor, considerent pentru care apreciem că şi timbrarea cererilor îndiscuţie se impune a fi stabilită după acelaşi raţionamentl11.
De exemplu, dacă reclamantul, creditor chirografar al unui debitor pentru o creanţă
în valoare de 10.000 de lei, a promovat o acţiune în declararea simulaţiei, prin fictivitate,a unui contract de donaţie, prin care debitorul său, în calitate de donator, s-a obligat să
transmită unei persoane, în calitate de donatar, proprietatea unui bun al său, cu o valoarede circulaţie de 5.000 de lei, contract de donaţie care în realitate nu s-a încheiat întrepărţi, taxa judiciară de timbru aferentă acestei cereri se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1)lit. b) din ordonanţă în funcţie de valoarea de 5.000 de lei.
Folosul patrimonial realizat de către creditor, prin admiterea acţiunii în declarareasimulaţiei, priveşte bunul în valoare de 5.000 de lei, ce a format obiectul prestaţiei debitoruluisău în temeiul contractului de donaţie, bun pe care creditorul are acum posibilitatea să
îl urmărească şi, ca atare, să îşi realizeze, în parte, creanţa.
Simulaţia prin deghizare implică încheierea unui act public prin care părţile unui actjuridic secret şi real ascund natura juridică sau anumite clauze ale acestuia; de exemplu,părţile încheie, ca act public deghizat, un contract de vânzare, deşi, în realitate, actulsecret reprezintă o donaţie.
Dacă acţiunea în declararea simulaţiei prin deghizare se introduce de către simulanţisau de către cei asimilaţi lor (succesori universali sau cu titlu universal ai simulanţilor),scopul acesteia îl poate reprezenta executarea actului secret, iar nu a actului public. În acestcaz, apreciem că cererea se timbrează potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă în funcţie devaloarea folosului patrimonial pe care l-ar obţine reclamantul în eventualitatea admiteriicererii, care poate fi reprezentată de valoarea prestaţiei a cărei executare o solicită sau, după
caz, de valoarea prestaţiei pe care el nu o va mai executa ori a cărei restituire o va solicita.
Spre exemplu, în ipoteza în care reclamantul, având calitatea de cumpărător în actulpublic reprezentat de un contract de vânzare, solicită declararea simulaţiei acestuia, subforma deghizării totale a actului secret, ce constituie, în realitate, un contract de donaţie,folosul patrimonial pe care acesta tinde să îl obţină prin admiterea cererii priveşte preţul,pe care, în urma declarării simulaţiei, nu îl va mai achita. Pentru acest considerent, taxajudiciară de timbru aferentă acestei cereri se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă
prin raportare la valoarea preţului stabilit în actul public.
Dacă reclamantul a formulat o cerere de chemare în judecată cu două capete,primul având ca obiect declararea simulaţiei actului public şi al doilea având ca obiectexecutarea actului secret sau declararea ineficienţei acestuia, apreciem că este incidentart. 34 alin. (1) din ordonanţă, interpretat a contraria, în sensul că acest al doilea capătde cerere nu se va timbra, întrucât ambele capete de cerere au aceeaşi finalitate.
Similar acţiunii în declararea simulaţiei prin fictivitate, în ipoteza în care acţiunea îndeclararea simulaţiei prin deghizare se introduce de către creditorii chirografari ai unuiadintre simulanţi, considerăm că această cerere se impune a fi timbrată potrivit art. 3
alin. (1) din ordonanţă la fel ca în cazul acţiunilor revocatorii.
De exemplu, dacă reclamantul, creditor chirografar al unui debitor pentru o creanţă
în valoare de 8.000 de lei, a promovat o acţiune în declararea simulaţiei, prin deghizare 111 A se vedea, pentru timbrarea acţiunii revocatorii, punctul 4.6. din secţiunea §4 a comentariului aferent art. 3 din ordonanţă.
