O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
53
În schimb, dacă titularul cererii nu a executat prestaţia la care s-a obligat prinintermediul actului juridic, folosul patrimonial pe care acesta îl obţine prin admiterea cereriiîn discuţie priveşte efectul nulităţii reglementat de art. 1.254 alin. (1) C. civ.111, ce constă înînlăturarea obligaţiei de a executa prestaţia (quod nu/fum est, nu/fum producit effectum).
În ceea ce priveşte prestaţiile părţilor asumate prin actul juridic patrimonial ce trebuieluate în considerare pentru evaluarea folosului patrimonial realizat prin admiterea cereriiîn declararea nulităţii absolute sau, după caz, relative a acestuia, se impun următoareleobservaţii:
în primul rând, trebuie avute în vedere prestaţiile care constituie obiectul obligaţiilorasumate prin actul juridic respectiv (de pildă, preţul bunului vândut, bunul vândut etc.), iarnu eventualele despăgubiri derivate din executarea obligaţiilor[21 (de exemplu, cheltuieliefectuate pentru predarea bunului vândut, cheltuieli efectuate pentru autentificarea actuluijuridic etc.); restituirea prestaţiilor sau, după caz, înlăturarea obligaţiei de executare aprestaţiilor asumate prin actul juridic constituie un efect direct al nulităţii acestuia, înschimb, nulitatea actului juridic constituie numai una dintre condiţiile avute în vedere laacordarea despăgubirilor, motiv pentru care evaluarea obiectului cererii în discuţie estejust să se raporteze la valoarea prestaţiilor, iar nu şi la cea a despăgubirilor;în al doilea rând, din categoria prestaţiilor care constituie obiectul obligaţiilor asumateprin actul juridic trebuie avute în vedere exclusiv prestaţiile care sunt evaluabile în banila momentul stabilirii taxei judiciare de timbru.
În decizia instanţei supreme menţionată anterior se arată că, atât în cazul cereriiîn declararea nulităţii absolute sau în anularea actului juridic patrimonial, cât şi în privinţacererii privind restituirea prestaţiei, dreptul patrimonial de valorificat este acelaşi, diferenţiatfiind doar aspectul posibilităţii de executare silită a hotărârii judecătoreşti pronunţate înprivinţa acestor cereri.
De asemenea, nu prezintă vreo relevanţă juridică sub aspectul determinării taxeijudiciare de timbru aplicabile cererii în declararea nulităţii absolute sau în anularea actuluijuridic patrimonial dacă în procesul respectiv ori într-un proces separat a fost sau nuformulată şi o cerere în restituirea prestaţiei.
Cu referire la titularul cererii - terţ interesat, valoarea obiectului cererii este conferită
de valoarea folosului patrimonial pe care acesta îl obţine prin desfiinţarea actului juridicrespectiv.
Art. 1.255 C. civ., a cărui denumire marginală este „Nulitatea parţială", are următorulconţinut:
(1)
Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri şi care nu sunt consideratenescrise atrag nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura lor,esenţiale sau dacă, în lipsa acestora, contractul nu s-ar fi încheiat.
art. 1.639-1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.
1 1 Conform art. 1.254 alin. (1) C. civ., contractul lovit de nulitate absolută sau anulat esteconsiderat a nu fi fost niciodată încheiat.
121 Această observaţie este rezultatul unui schimb de idei purtat cu domnul S.I. VIDU, judecătorla Curtea de Apel Timişoara şi formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii la disciplineledrept civil şi drept procesual civil.
