o.u.G. NR. 80/2013
Art. 3
57
în schimbul unui preţ, iar acesta din urmă să poată accepta sau refuza această declaraţiecu valoare de ofertă irevocabilă într-un anumit termen de opţiune;un act juridic bilateral prin care cumpărătorul convine cu beneficiarul opţiunii dea vinde ca primul să rămână legat de declaraţia sa de a cumpăra un bun ce aparţine celuide-al doilea în schimbul unui preţ, iar acesta din urmă să poată accepta sau refuza această
declaraţie cu valoare de ofertă irevocabilă într-un anumit termen de opţiune.
Pactul de opţiune privind contractul de vânzare lovit de nulitate nu mai produceefecte juridice; ca atare, urmare a incidenţei acestei sancţiuni civile, în ipoteza pactului deopţiune în care beneficiarul opţiunii este cumpărătorul, sunt înlăturate obligaţiile vânzătoruluide a transmite proprietatea bunului sau a dreptului vândut şi de a preda bunul; în schimb,în ipoteza pactului de opţiune în care beneficiarul opţiunii este vânzătorul, este înlăturată
obligaţia cumpărătorului de a plăti preţul bunului.
În ipoteza în care cererea în declararea nulităţii pactului de opţiune privind contractulde vânzare este formulată de către vânzător (beneficiarul opţiunii fiind cumpărătorul),acesta tinde să îşi protejeze dreptul de proprietate asupra bunului ce formează obiectulpactului, urmărind, ca efect al nulităţii, păstrarea acestui bun în propriul patrimoniu.
În acest caz, taxa judiciară de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) teza Icu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la valoarea bunuluiîn privinţa căruia s-a încheiat pactul de opţiune, valoare prevăzută de art. 31 alin. (2) dinacelaşi act normativ şi apreciată la data înregistrării cererii la instanţă; în cazul bunurilormobile, valoarea acestora este cea de circulaţie, iar în cazul bunurilor imobile, reclamantulpoate să indice, ca valoare a obiectului cererii, valoarea de circulaţie, valoarea impozabilă
sau, după caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale.
În ipoteza în care cererea este formulată de către cumpărător (beneficiarul opţiuniifiind vânzătorul), acesta tinde să îşi protejeze dreptul de creanţă privind preţul bunului,urmărind, ca efect al nulităţii, păstrarea în propriul patrimoniu a sumei de bani ce constituiepreţul bunului.
În acest caz, taxa judiciară de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (2) lit. a)teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la cuantumulpreţului bunului.
Beneficiarul pactului de opţiune are exclusiv dreptul de a opta pentru cumpărarea,respectiv vânzarea bunului; de principiu, nu identificăm un interes al beneficiarului pactuluide opţiune în promovarea unei cereri în declararea nulităţii acestui act juridic, întrucât încuprinsul său nu se stipulează nicio obligaţie în sarcina beneficiarului pactului. În măsuraîn care această cerere ar fi totuşi promovată, taxa judiciară de timbru ar trebui stabilită
prin raportare la valoarea eventualului folos patrimonial pe care l-ar realiza beneficiarulpactului de opţiune prin desfiinţarea acestuia.
4.11.3. Cererea în declararea nulităţii absolute sau, după caz, a nulităţii relative a uneipromisiuni unilaterale de vânzare sau a unei promisiuni unilaterale de cumpărareÎn ceea ce priveşte promisiunea unilaterală de vânzare, raportat la art. 1.279111 şi 111 Art. 1.279 C. civ. are următorul conţinut:
(1)
Promisiunea de a contracta trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea.
58
Art. 3
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
art. 1.669 C. civ.111, aceasta reprezintă actul juridic unilateral prin care promitentul-vânzătorse obligă să vândă un bun în schimbul unui preţ beneficiarului promisiunii, în ipoteza încare acesta din urmă va dori să îl cumpere.
Promisiunea unilaterală de vânzare lovită de nulitate nu mai produce efecte juridice,fiind înlăturată astfel obligaţia promitentului-vânzător de a vinde bunul.
În ipoteza în care cererea în declararea nulităţii promisiunii unilaterale de vânzareeste formulată de către promitentul-vânzător, acesta tinde să îşi protejeze dreptul deproprietate asupra bunului ce formează obiectul promisiunii, urmărind, ca efect al nulităţii,păstrarea acestui bun în propriul patrimoniu.
